Ultimele evolutii ale situatiei din Grecia
Noul guvern grec a trecut votul de incredere de noapte trecuta, dupa ce premierul a remaniat saptamana trecuta vechiul guvern. Presa internationala scrie ca acest vot reprezinta un pas important spre acordarea imprumutului de 12 miliarde de euro, iar George Papandreo (foto) se bucura, teoretic, de sustinerea a 155 dintre cei 300 de parlamentari greci.Cu toate acestea, ministrii de finante din zona euro iau in calcul acordarea a numai jumatate din urmatoarea transa, de 12 miliarde euro, din finantarea externa catre Grecia, dupa ce au amanat-o initial, pentru a evita intrarea tarii in default, intensificand in acelasi timp presiunea pe guvernul Papandreou. S-ar urmari astfel determinarea clasei politice din Grecia sa adopte in maxim doua saptamani masurile de austeritate si legislatia speciala privind privatizarile pentru a consolida bugetul si a-si reduce din datorii.
De altfel, Germania, care este responsabila pentru cea mai mare parte a pachetelor de salvare, insista pentru startul imediat al unei reforme economice ambitioase la Atena. Cele mai recente masuri de reducere a cheltuielilor ar aduce economii in valoare de 28 de miliarde de euro.
La randul sau, premierul elen George Papandreou a cerut duminica grecilor sa sustina masurile de austeritate pentru a evita un default "catastrofal". Intr-o adresa catre parlament, oficialul a cerut natiunii sa accepte cresterile de taxe, reducerile de cheltuieli si planurile de privatizare. "Consecintele unui faliment violent sau ale iesirii din zona euro vor fi catastrofale pentru populatie, banci si pentru credibilitatea tarii", a afirmat George Papandreo.
Totodata, multi investitori cred ca datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), este atat de mare incat programele de bailout gandite de UE si FMI nu vor avea succes si se va impune o solutie mai radicala, precum impunerea unor pierderi masive creditorilor statului elen.
Citeste cele mai importante stiri si analize despre situatia din Grecia in sectiunea dedicata Criza din Grecia.
Ce urmeaza?
• Votul de incredere in Parlamentul elen la ora 2100 GMT;• Reprezentantii UE, FMI si ai Bancii Mondiale vor dicuta la Atena pana pe 22 iunie schimbarile solicitate cu privire la pachetul de reforma;
• Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles din perioada 23-24 iunie;
• Vot parlamentar cu privire la alte masurile de austeritate, provizoriu stabilit pentru 28 iunie;
• Principalele sindicate din Grecia vor lansa o greva de 48 de ore, in ziua votului pentru masurile de austeritate.
Care sunt sursele problemei?
Grecia a acumulat o datorie suverana de 340 de miliarde de euro, mai mult de 30.000 de euro per cap de locuitor, la o populatie de 11,3 milioane. Pachetul de salvare de 110 miliarde de euro acceptat anul trecut de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International s-a dovedit insuficient, iar un al doilea pachet este in discutie.Surse oficiale din zona euro au declarat pentru Reuters ca urmatorul acord de finantare externa care va fi incheiat cu Grecia se va derula pana la sfarsitul anului 2014 si va avea o valoare de 120 miliarde euro, formata din imprumuturi de urgenta de 60 miliarde euro, o contributie de 30 miliarde euro a investitorilor privati si atragerea a 30 miliarde euro din privatizari.
In acelasi timp, in incercarea de a castiga consimtamantul Bancii Centrale Europene, care se opune restructurarii datoriilor Greciei pentru a evita un default in zona euro, ministrii Finantelor noteaza ca rostogolirea obligatiunilor detinute de sectorul privat va fi facuta in asa fel incat incapacitatea de plata va fi evitata, chiar si intr-o forma limitata, sau selectiva.
Cu datorii echivalente cu 150% din PIB, Grecia detine doua recorduri mondiale negative: cel mai mic rating de credit pentru un stat suveran si cele mai mari preturi de asigurare a datoriei. Nu in ultimul rand, incercarile disperate ale UE si Bancii Centrale Europene de a evita intrarea Greciei in incapacitate de plata creeaza confuzie pe piata asigurarii impotriva riscului de neplata (credit default swap-CDS) si vor conduce probabil la o reformare a acesteia in viitor.
Aproximativ 53 miliarde de euro din pachetul de salvare de 110 miliarde euro au fost platiti pana in prezent, iar guvernul estimeaza ca datoria va ajunge la 350 miliarde de euro la sfarsitul acestui an.
De ce conteaza criza in afara Greciei?
Cu cat perioada de criza este mai mare, cu atat creste riscul de contagiune si asupra altor economii din zona euro, precum Irlanda si Portugalia, care au fost si ele salvate financiar. Tot in aceasta situatie se afla si Spania, o tara mult mai mare, a carei salvare de la faliment ar putea deveni o misiune imposibila.Analistii considera ca unda de soc provocata de un default al Greciei ar incepe cu majorarea puternica a costurilor de refinantare pentru Irlanda, Portugalia, Spania si, posibil, Italia si Belgia, fapt care ar impiedica incercarile acestor guverne de a-si reduce deficitele bugetare si de a incetini ritmul in care acumuleaza datorii.
De asemenea, o intrare in incapacitate de plata a Greciei ar bloca lichiditatile bancilor care detin in titluri datoria elena, inclusiv Banca Centrala Europeana si marii creditorii francezi si germani. Ar urma un blocaj al pietei de credit interbancare, asa cum s-a intamplat dupa prabusirea Lehman Brothers.
Totodata, Incapacitatea de plata a Greciei ar fi o catastrofa pentru Uniunea Europeana si ar pune sub semnul intrebari nu sustenabilitatea ci insasi existenta zonei euro. Prognoze negative sustin ca zona euro s-ar putea rupe, fie prin excluderea Greciei sau prin revenirea Germaniei, principalul finantator al UE si motorul economiei europene, la propria moneda.
De ce sa nu fie Grecia salvata din nou?
Germania si Franta, alaturi de Banca Centrala Europeana, s-au luptat pentru a realiza un mecanism de salvare, iar guvernele europene, in general, doresc sa evite o intrare in incapacitate de plata a Greciei, pentru ca un astfel de eveniment ar ameninta bancile din intreaga zona euro si chiar de mai departe.Statele UE discuta o revenire treptata, sub forma unei o prelungiri a maturitatii datoriilor sau a unei refinantari voluntare din partea creditorilor, dar unele dintre propuneri au fost criticate drept “incapacitate de plata sub un alt nume”.
Totusi, modul in care Europa va reusi sa urmeze aceasta cale evitand in acelasi timp declararea default-ului pe Grecia de catre agentiile de rating ramane un semn de intrebare, la fel ca abilitatea premierului elen George Papandreou de a convinge parlamentul sa aprobe masurile de austeritate si privatizarile necesare pentru a obtine un nou pachet de finantare externa.
Romania, la fel ca toate celelalte state din Europa, trebuie sa fie ingrijorata fata de gravitatea evenimentelor din Grecia, prima tara din zona euro care se afla in pragul falimentului. Situatia din Grecia atarna de un fir de ata, mai exact de decizia pe care o vor lua oficialii Uniunii Europene la finalul acestei luni. Vor mai pompa acestia bani pentru a salva Grecia stiind ca, cel mai probabil, nu vor fi platite niciodata?
Cine sunt jucatorii cheie?
Prim-ministrul grec George Papandreou a remaniat guvernul elen saptamana trecuta, pentru a opri disidenta din interiorul Partidului Socialist, aflat la guvernare, si a dat portofoliul Finante lui Evangelos Venizelos, unul dintre rivalii sai in cadrul partidului. Venizelos este o personalitate politica importanta si este cunoscut drept cel care a condus pregatirile pentru Olimpiada de la Atena din 2004, dar nu are experienta in domeniul economic.La nivel european, cea mai influenta personalitate este cancelarul german Angela Merkel, in calitate de sef al celei mai mari economii a UE. Merkel, care a inceput sa isi piarda popularitatea si a suferit o serie de infrangeri in alegerile recente, este sub o presiune intensa din partea alegatorilor germani, care nu doresc sa accepte nota de plata pentru excesele grecilor.
De aici deriva insistenta cancelarului ca bancile ar trebui sa imparta responsabilitatea pentru o parte din probleme. Merkel a fost acuzata de intarzierea celui de-al doilea pachet de ajutor pentru Grecia, erodand si mai mult increderea investitorilor, lucru care ar putea face planul de salvare si mai scump.
Ce se intampla cu poporul elen?
Furia publica starnita de masurile de austeritate - inclusiv limitarea pensionarilor anticipate, care aveau loc la scara larga, cresterea taxelor si reducerea beneficiilor si a salariilor - s-a manifestat prin greve si proteste frecvente, unele dintre ele violente. Somajul este si el in crestere. Intr-un sondaj de luna trecuta, 80% din respondenti au spus ca refuza sa faca alte sacrificii pentru a obtine ajutor suplimentar de la UE si FMI.
Angajatii bancilor si ai companiilor de utilitati, lucratorii din sectorul public si chiar medicii au iesit in strada. Lucratorii din sectorul privat dau vina pe sectorul public supradimensionat, functionarii publici acuza evazionistii fiscali si multi greci dau vina pe politicienii corupti pentru problemele tarii.
"Problema cea mare a societatii grecesti este tendinta de a considera ca altcineva este responsabil pentru tot ceea ce nu merge bine", a declarat pentru Reuters analistul Teodor Couloumbis.
Cum s-a ajuns aici?
Acum un deceniu, hotararea Uniunii Europene de a accepta Grecia in zona euro a surprins prin rapiditate, stiindu-se faptul ca avea probleme din cauza coruptiei si a birocratiei. Putini analisti credeau ca aceasta tara va avea vointa politica de a-si pregati economia, in conditiile in care schimbarile necesare pareau uriase. Indeplinirea criteriilor nominale de convergenta a reprezentat un proces dur, mai ales ca ajustarile la nivel macroeconomic au fost realizate intr-o perioada scurta de timp. Principala provocare a Greciei a ramas la aces vreme atingerea unei convergente reale cu cele mai performante economii din zona euro.
Pentru a adera la zona euro, guvernul elen a reusit in sase ani sa aduca inflatia de la o rata de doua cifre. De asemenea, ponderea deficitului bugetar in Produsul Intern Brut a scazut de la peste 7% in 1996, la la numai 1,6%, sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de aderare la euro.
Dar, lucrurile au mers din ce in ce mai prost.
Grecia a intrat in recesiune in 2009, dupa 15 ani de crestere economica indoielnica, spun unii analisti, iar deficitul bugetar a atins 15,4% din PIB, ceea ce a evidentiat ca economia elena avea inca probleme structurale. Principala problema cronica ramane evaziunea fiscala la scara larga, in conditiile in care un sfert din economie nu plateste deloc taxe.
Falimentul Greciei poate avea consecinte dureroase din punct de vedere economic pentru toate statele din Europa. Efectele unui scenariu negativ in care liderii UE nu decid salvarea Greciei pot fi comparabile cu cele generate de falimentul Lehman Brothers, care a provocat recesiune in intreaga lume. De aici, se presupune ca evolutia crizei va determina esecul sau supravietuirea proiectului zonei euro.
