10. Care este urmatoarea tranzactie-gigant din retail

10. Care este urmatoarea tranzactie-gigant din retailTesco, unul dintre cei mai mari retaileri din lume, este foarte aproape de a finaliza tranzactia prin care va cumpara divizia de hipermarketuri Real Hypermarket, parte a grupului german Metro, conform unor surse apropiate tranzactiei.

Negocierile incepute in urma cu trei ani sunt pe ultima suta de metri, contractul urmand sa fie semnat foarte curand, potrivit surselor Wall-Street.ro.

Reprezentantii Tesco au refuzat sa comenteze aceasta informatie.

Britanicii de la Tesco vor cumpara toate operatiunile Real Hypermarket, inclusiv pe cele din Romania. Pe parcursul negocierilor, retailerul Tesco a intentionat sa cumpere toate operatiunile, mai putin pe cele din Germania, din cauza rezultatelor financiare slabe.

Real Hypermarket a intrat pe piata internationala in 1997, o data cu deschiderea primelor magazine din Polonia. Astazi compania are peste 85 de magazine in Germania, Polonia, Turcia, Ucraina, Rusia si Romania.

Pe plan local, Real Hypermarket opereaza o retea de 25 de magazine. In cei cinci ani de prezenta pe piata romaneasca, Real Hypermarket a investit peste 500 milioane de euro in expansiunea retelei.

Citeste aici mai multe detalii.

9. Care a fost prima reactie a burselor dupa retrogradarea SUA

9. Care a fost prima reactie a burselor dupa retrogradarea SUAStatele din Grupul celor Sapte (G7) mari economii ale lumii au anuntat masuri coordonate pe pietele valutare pentru a tempera "miscarile dezordonate", iar Banca Centrala Europeana (BCE) a sugerat ca va incepe sa cumpere obligatiuni guvernamentale italiene si spaniole, transmite Reuters, citat de Mediafax.

Deschidere extrem de volatila pe Bursele din Europa in prima sedinta de tranzactionare dupa retrogradarea ratingului SUA de catre agentia Standard&Poors. Surprinzator, bursele din Spania si Italia cresteau cu peste 3%, in vreme ce la Bucuresti, indicele BET pierdea 2,7%. Citeste aici mai multe detalii.

BCE a anuntat, dupa o conferinta de urgenta a Consiliului Guvernator sustinuta duminica, ca va "implementa activ" programul de achizitii de obligatiuni pentru a combate criza datoriilor de stat, indicand ca va cumpara de pe piata secundara titluri de stat italiene si spaniole, limitand astfel efectul de contagiune.

Citeste aici continuarea stirii.

8. Cine urmeaza dupa retrogradarea SUA

8. Cine urmeaza dupa retrogradarea SUABusinessWeek scrie ca Franta este mult mai scump de asigurat impotriva unui default, decat alte state cu rating mai mic, precum Malaezia, Thailanda, Japonia, Mexic, Republica Ceha, statul Texas si SUA.

Totodata, potrivit bancii elvetiene UBS, Franta nu este tratata ca AAA de catre pietele internationale. De asemenea, Franta nu poate emite propria moneda, ceea ce reprezinta un dezavantaj important comparativ cu Statele Unite.

Exista speculatii in randul investitorilor potrivit carora este doar o problema de timp pana cand rating-ul acordat statelor din Uniunea Europeana va fi retrogradat, scrie Business Insider. Mai mult, o majorare a resurselor Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) ar genera noi presiuni financiare asupra Frantei si Germaniei.

Afla aici care sunt celelalte tari incluse in top.

7. De ce noua criza este diferita de cea din 2008

7. De ce noua criza este diferita de cea din 2008Panica investitorilor de pe burse pare sa fi revenit la cotele din perioada colapsului Lehman Brothers, dar analistii ne dau asigurari ca cele doua crize sunt diferite si nu se mai poate repeta scenariul din 2008, in conditiile in care lumea se confrunta acum cu riscuri diferite.

In 2008, criza s-a propagat de jos in sus, adica de la cumparatorii de case prea optimisti, care au supralicitat preturile, la masinaria de securitizare creata de arhitectii de pe Wall Street si a ajuns in cele din urma sa infecteze intreg sistemul financiar.

“Tocmai prabusirea sistemului financiar a cauzat recesiunea”, se arata intr-o analiza Wall Street Journal.

In prezent, criza se propaga de sus in jos, guvernele fiind incapabile sa stimuleze economia si sa puna in ordine finantele interne. Ca urmare, increderea comunitatii de busines si a lumii financiare s-a prabusit, determinand o reducere agresiva a cheltuielilor facute de sectorul privat si a investitiilor.

Citeste aici care sunt celelalte motive pentru care actuala criza este diferita fata de cea din 2008.

6. Ce spun bancherii despre noul val de criza

6. Ce spun bancherii despre noul val de crizaLumea financiara este dominata in aceste zile de incertitudini si nervozitate, iar retrogradarea ratingului SUA pare sa fie picatura care a umplut paharul crizei mondiale ce a inceput in 2007. Romania este, insa, mai bine vazuta astazi decat in septembrie 2008, la falimentul Lehman Brothers, dar bancherii recomanda atentie maxima.

bani si nu aveti ce face cu ei». Cand dadeati credite cu buletinul...", a spus, razand, presedintele Traian Basescu, la intalnirea de de gradul III pe tema evolutiilor economice internationale. Iata cum vad bancherii situatia din prezent.

Criza este un fenomen continuu! A inceput in 2007, a avut o „explozie” in septembrie 2008 cand faimoasa banca de investitii Lehman Brothers a dat faliement, dupa care s-a intins in toata lumea. Iar Europa a simtit din plin aceasta criza, sustine Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.

Retrogradarea ratingului SUA s-a suprapus cu o perioada in care bursele din intreaga lume au picat la fel de rau ca in zilele falimentului Lehman Brothers. Jucatorii de pe pietele financiare isi pun acum intrebarea: Este mai rau acum? Sau nu?

Citeste aici continuarea articolului.

5. De ce prima de risc a Romaniei creste puternic

5. De ce prima de risc a Romaniei creste puternicIncertitudinile acumulate in pietele financiare dupa taierea ratingului SUA si noile temeri legate de Franta isi fac simtite primele efecte asupra Romaniei, prima de risc depasind 300 de puncte de baze, cu 40% peste minimul atins in aprilie.

Economistul Daniel Daianu a explicat pentru Wall-Street.ro ca, in contextul deteriorarii situatiei internationale, viteza de consolidare fiscala ar fi trebuit sa fie mai mare, pentru a se concretiza intr-o scadere a primei de risc pentru Romania.

“Ca sa ai un CDS in scadere pe fondul consolidarii fiscale ar trebui sa nu se modifice in rau contextul international", apreciaza Daianu.

Astfel, consolidarea fiscala ar fi trebui sa se faca intr-un ritm mai accelerat decat viteza de inrautatire a sistemului financiar global.

"Eventual ar fi trebuit sa ajungem chiar la surplus", a mentionat fostul ministru de Finante.

Afla
aici alte opinii ale economistilor despre posibilele efecte ale crizei asupra Romaniei.

4. Cum vad romanii de rand criza

4. Cum vad romanii de rand crizaIn ultimele zile, criza datoriilor, reducerea ratingului Statelor Unite si prabusirea burselor din intreaga lume au fost principalele subiecte de discutii. Dincolo de scenariile propuse de cei mai pesimsti sau mai optimisti, valul de panica pare de neoprit. Reporterii Wall-Street.ro au vorbit cu oameni care vin la serviciu zi de zi, citesc sau aud despre prabusirea burselor si se asteapta la un nou val de criza sau, dimpotriva, spera la mai bine.

Vine de cativa ani din judetul Vrancea pentru a-si comercializa fructele si legumele in Piata Floreasca din Capitala. Acest an este pana acum cea mai “neagra perioada” din activitatea sa, vanzarile scazand cu pana la 60% fata de 2010.

Ioan, 54 de ani, spune ca se asteapta la un nou val al crizei financiare, cu efecte mai grave decat recesiunea din 2008, mai ales pentru cei care se bazeaza pe agricultura.

“Romania se mentine pe pozitii inca, insa tot pe spatele nostru, al oamenilor de rand. Sunt atent la ce stiri apar la televizor, la tot ce se intampla pe scena politica. Insa eu nu cred atunci cand Basescu vine si imi spune ca la noi nu este criza, sunt minciuni cu care incearca sa ne mai pacaleasca putin”, declara iritat producatorul vrancean.

In plus, acesta sustine ca, pe langa inrautatirea conditiilor de viata, producatorii romani mai au de infruntat o alta amenintare: produsele de import.

Citeste
aici continuarea articolului.

3. Cum a evoluat economia Romaniei in primul semestru

3. Cum a evoluat economia Romaniei in primul semestruEconomia Romaniei a crescut usor in trimestrul doi al acestui an, cu pana la 0,5% fata de trimestrul anterior, in contextul in care productia industriala a incetinit, iar restul sectoarelor economice nu au contribuit foarte mult la accelerarea motorului economic, arata o analiza a Wall-Street.ro

Potrivit lui Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank, economia Romaniei ar putea urca cu maximum 0,3% in T2, fata de trimestrul precedent, deoarece ultimii indicatori publicati de Institutul National de Statistica (INS) sunt destul de slabi.

"As spune ca 0,3% este maximul pe care putem sa il atingem in acest trimestru. Depindem foarte mult de agricultura, dar nu cred ca putem depasi 0,3%-0,4%", a spus Dumitru.

Economistul Raiffeisen este increzator in agricultura, care ar trebui sa aiba un an bun, dar in schimb constructiile si industria vor performa destul de slab. Constructiile continua sa schiopateze si sa traga in jos economia, in timp ce industria ar trebui sa fie in zona zero sau chiar sa scada usor.

Citeste aici continuarea analizei.

2. Cum i-a prins criza pe antreprenori si pe sefii de multinationale

2. Cum i-a prins criza pe antreprenori si pe sefii de multinationaleBucuria iesirii din recesiune a Romaniei pare sa fie de scurta durata. Unda de soc provocata de retrogradarea istorica a celei mai puternice economii din lume si criza datoriilor cu care se confrunta Europa aduc in prim plan pericolul izbucnirii unui nou seism economic mondial. Cat de pregatite sunt multinationalele si firmele locale in fata unei astfel de ipoteze?

Alexandra Gatej, presedintele Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham Romania), crede ca vom asista in perioada urmatoare la o precautie mai mare pentru investitii majore ale companiilor.

"Este un moment dificil pentru cea mai mare economie a lumii. E important ca toti oamenii de afaceri sa manifeste mai multa atentie. Intram intr-o perioada de lunga precautie. Aceasta situatie nu trebuie sa panicheze, dar nici sa linisteasca, intrucat nu are un precedent. Nu se stie ce va urma”, spune Gatej.

Alexandru Vlad (foto), director executiv al lantului de magazine cu vanzare angro Selgros Cash & Carry, spune ca actuala criza a datoriilor este, in esenta, un alt episod al situatiei declansate in 2008. “Din pacate, cred ca nu va fi ultimul”, sustine managerul, care explica totodata ca atata timp cat imprumuturile nu merg in investitii generatoare de plusvaloare, ci in consum, vine si scadenta, lucru valabil atat pentru Romania, cat si pentru alte state.

In plus, remarca Vlad, daca pentru a plati imprumuturile se tiparesc bani, asa cum este cazul SUA, iar moneda este una universala, atunci avem de-a face cu un fenomen inflationist la nivel mondial. “Multe tari apusene au «amanat» doar scadenta cu imprumuturi care sa le acopere deficitele. Iar atunci cand secretul nu mai poate fi tinut, pietele reactioneaza, dupa cum am vazut in ultimele doua zile”, spune directorul executiv.

Afla aici care sunt alte opinii ale antreprenorilor si sefilor de multinationale cu privire la noul val al crizei.

1. Care sunt cele 5 canale de contagiune pentru Romania in criza datoriilor

1. Care sunt cele 5 canale de contagiune pentru Romania in criza datoriilorRomania poate fi comparata cu o furnica fata de elefantii din Europa si este predispusa la contagiune, cu toate ca indicatorii macroeconomici arata bine, in contextul in care tot mai multe state europene se lupta cu un nou val al crizei financiare.

“Romania este o tara prea mica pentru a conta la nivel international. Dar, chiar presupunand ca am fi o tara mica care sta foarte bine din punct de vedere macroeconomic, tot vom fi afectati. Daca esti o furnica foarte sanatoasa si calca pe tine elefantul, tot vei fi strivita”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA).

Voinea considera ca finantarile vor fi primele afectate, adica proiectele care au nevoie de finantare, precum si refinantarea datoriei publice si a celei private.

Cele cinci canale prin care Romania poate importa criza financiara generata de datoriile suverane sunt cele enumerate in urma cu doi ani de guvernatorul BNR: cel comercial, cel financiar, al increderii, al cursului de schimb, si cel al efectelor asupra avutiei si bilanturilor.

Citeste aici continuarea articolului.