Coruptie si conflict de intere
Fraude intalnite in cadrul contractelor si achizitiilor publice#1. Coruptie - mita si comisioane ilegale
Mita si comisioanele ilegale semnifica darea sau primirea de „obiecte de valoare” in vederea influentarii unui act oficial sau a unei decizii de natura comerciala, precizeaza oficialii MFP.
#2. Nedeclararea conflictelor de interese
O situatie de conflict de interese poate aparea atunci cand un angajat al organizatiei contractante are un interes financiar ascuns in ceea ce priveste un contract sau un contractant. Un potential conflict de interese nu poate fi urmarit in instanta daca este dezvaluit in intregime si aprobat cu promptitudine de catre angajator. De exemplu, un angajat poate detine in secret un furnizor sau un contractant, poate infiinta o societate - paravan prin intermediul careia achizitioneaza produse la un pret majorat artificial sau are un interes ascuns in vanzarea sau inchirierea de proprietati.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Firme favorizate si practici anticoncurentiale
#3. Practici de cooperare secretaContractantii dintr-o anumita zona sau regiune geografica sau dintr-o anumită industrie pot incheia acorduri in vederea inlaturarii concurentei si majorarii preturilor prin diferite sisteme de cooperare secreta.
#4. Oferte discrepante
In acest sistem de fraudare, personalul responsabil pentru contractare furnizeaza unui ofertant favorit informatii confidentiale indisponibile celorlalti ofertanti, potrivit carora, de exemplu, una sau mai multe activitati prevazute intr-o cerere de oferte nu vor fi realizate in cadrul contractului (unele activitati pot fi formulate in termeni vagi sau pot fi prea dificile, iar ofertantul favorit este instruit cum sa liciteze).
MFP sustine ca astfel de informaţii permit firmei favorizate sa depuna o oferta avand un pret mult mai redus fata de cel al celorlalti participanti, oferind un pret foarte scazut pentru activitatea care nu va fi inclusa in contractul final.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Manipularea specificatiilor, in special in cazul contractelor din IT
#5. Manipularea specificatiilorCererile de oferte sau propuneri pot contine specificatii adaptate pentru a corespunde calificarilor sau competentelor unui anumit ofertant. Aceasta situatie este frecventa in special in cazul contractelor din domeniul IT si alte contracte tehnice, precizeaza oficialii Ministerului de Finante.
Un ansamblu de specificatii manipulate care favorizeaza un anumit contractant sugereaza coruptie.
#6. Divulgarea datelor referitoare la licitatii
Personalul insarcinat cu contractarea, redactarea proiectului sau evaluarea ofertelor poate divulga unui ofertant favorit informatii confidentiale, precum bugete estimate, solutii preferate sau date privind ofertele concurente, permitandu-i astfel sa formuleze o propunere tehnica sau financiara.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Modificarea sau "pierderea" unor oferte
#7. Manipularea ofertelorIntr-o procedura de atribuire controlata insuficient, personalul insarcinat cu contractarea poate manipula ofertele dupa depunere, in vederea selectării unui contractant favorit (modificarea ofertelor, „pierderea” unor oferte, anularea unor oferte pe motivul unor presupuse erori continute in specificatii).
#8. Atribuiri nejustificate unui singur ofertant
MFP noteaza ca acest sistem este adesea rezultatul coruptiei, in special daca metoda este repetata si suspecta. Aceste atribuiri pot avea loc prin fragmentarea achizitiilor, in scopul evitarii plafoanelor de ofertare concurentiala, falsificarea justificarilor achizitiilor din sursa unica, redactarea
unor specificatii foarte restrictive, prelungirea contractelor atribuite anterior in locul relicitarii acestora.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Fragmentarea achizitiilor si suprafacturarea
#9. Fragmentarea achizitiilorPersonalul insarcinat cu contractarea poate fragmenta o achizitie in doua sau mai multe comenzi sau contracte de achizitie in scopul evitarii concurentei sau a unei investigatii efectuate de o autoritate de management de nivel superior. De exemplu, daca plafonul este de 125.000 euro, o achizitie pentru atribuirea unui contract de bunuri si servicii in valoare estimata de 245.000 euro poate fi fragmentata in doua achizitii pentru atribuirea a doua contracte (unul pentru bunuri, in valoare de 121.000 euro, iar altul pentru servicii, in valoare de 124.000 euro), in scopul evitarii unei proceduri concurentiale.
#10. Combinarea contractelor
Un contractant avand mai multe comenzi similare poate percepe aceleasi costuri de personal, onorarii sau cheltuieli similare pentru mai multe comenzi care ar putea avea de fapt volume de activitate diferite, ceea ce determina suprafacturarea.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Manipularea costurilor cu forta de munca sau a preturilor
#11. Stabilirea incorecta a costurilorIn proiectul MFP se arata ca un contractant poate comite o frauda prin facturarea cu intentie a unor costuri care nu sunt permise sau rezonabile sau care nu pot fi alocate in mod direct sau indirect unui contract. Costurile de manopera sunt mai susceptibile sa fie utilizate abuziv decat costurile materialelor deoarece, in teorie, costurile cu forta de munca pot fi percepute pentru orice contract.
Costurile cu forta de munca pot fi manipulate prin crearea de fise de pontaj fictive, modificarea fiselor de pontaj sau a documentatiei aferente sau simpla facturare a unor costuri majorate artificial pentru forta de munca, fara documente justificative.
#12. Manipularea preturilor
Manipularea preturilor in cadrul contractelor are loc atunci cand contractantii nu pun la dispozitie date curente, complete si exacte privind costurile sau preturile in propunerile de preturi, ceea ce are ca rezultat cresterea pretului contractului.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Contracte executate prost sau facturi false
#13. Neindeplinirea specificatiilor contractuluiContractantii care nu indeplinesc specificatiile contractului si apoi declara in mod fals si cu buna stiinta ca le-au indeplinit comit o frauda. Exemple de astfel de sisteme includ utilizarea de materiale de constructie care nu respecta standardele, componente de calitate inferioara, fundatii necorespunzatoare in cazul lucrarilor de constructie a drumurilor. Motivul este, in mod evident, cresterea profiturilor prin reducerea costurilor sau evitarea penalizarilor pentru nerespectarea termenelor limita.
#14. Facturi false, duble sau cu preturi excesive
Un contractant poate prezenta cu buna stiinta facturi false, duble sau cu preturi excesive, actionand pe cont propriu sau in cooperare cu angajati responsabili cu procesul de contractare in urma coruperii acestora.
Citeste in slide-ul urmator despre alte sisteme de fraudare identificate de Ministerul Finantelor.
Furnizori fictivi si produse ieftine
#15. Furnizori de servicii fictiviUn angajat poate autoriza plati catre un vanzator fictiv, urmarind in acest fel sa deturneze fonduri. In plus, contractantii pot infiinta societati fictive pentru a depune oferte de curtoazie in cadrul unor sisteme de cooperare secreta, in vederea majorarii artificiale a costurilor sau, pur si simplu, a emiterii de facturi false.
#16. Substitutia produsului
Substitutia produsului se refera la inlocuirea, fara stiinta cumparatorului, a produselor prevazute in contract cu unele de calitate inferioara. In cel mai rau caz, substitutia produselor poate pune in pericol viata, de exemplu deficiente ale infrastructurii sau cladirilor. Substitutia este o optiune atractiva in sistemele de fraudare in special in cazul contractelor care prevad utilizarea de materiale costisitoare, de calitate superioara, care pot fi inlocuite cu produse mult mai ieftine, cu aspect similar.
