Noua Ordine Mondiala: Cum se schimba economia in mod dramatic

1. Evolutia demografica

Economia mondiala se schimba dramatic si nu pe fondul influentei pietelor emergente, ci din cauza faptului ca modelul economic din ultimele decenii si-a atins limitele, odata cu startul crizei financiare din 2008. Astfel, cea mai mare parte a regulilor care au guvernat economia trebuie regandite, in functie de conditiile curente.

Potrivit raportului, ultimul ciclu economic, care s-a desfasurat intre mijlocul anilor 1980 si mijlocul anilor 2000, a fost caracterizat de dezvoltarea puternica a economiei neoliberale bazate pe oferta, in timp ce trendul caracteristic al urmatoarei ere va fi probabil dictat de stimularea cererii, in scopul dezvoltarii mai multor metode de a gestiona resursele rare pentru a asigura disponibilitatea lor si generatiilor viitoare.

Acelasi studiu apreciaza ca daca la sfarsitul anilor 1970 lumea industrializata a inceput sa caute forta de munca ieftina in Asia, acum boom-ul economic din aceasta regiune afecteaza intregul glob, intr-un mod care va conduce la o noua competitie pentru resurse.

1980: O forta de munca globala de 2 miliarde de persoane

Analizand evolutia demografica si influenta sa asupra echilibrului dintre cerere si oferta putem intelege care au fost caracteristicile ultimului ciclu economic. Statistic, intre 1980 si 2010, populatia a crescut cu 2,5 miliarde de persoane, de la 4,4 miliarde la 6,9 miliarde, insa diferentiat pe grupe de varsta (vezi grafic).

2011: O forta de munca la nivel mondial de peste 4 miliarde, cea mai mare parte din Asia (fara Japonia).

De asemenea, potrivit graficului din dreapta, se observa o crestere exceptionala a numarului de adulti din categoria activa pe piata fortei de munca de la 2,6 miliarde in 1980 la 4,5 miliarde in 2010. Doua treimi din sporul populatiei apte de munca (15-64 de ani) a venit din Asia (fara Japonia) - reprezentand o schimbare uriasa in piata fortei de munca si a cererii.

2. Propensiunea spre consum

1980: 1 miliard de oameni sustineau 3/4 din consumul global. Resursele naturale au fost din belsug, iar preturile materiilor prime erau reduse.

Disparuta din peisajul economic in ultimele decenii, lipsa resurselor disponibile revine pe scena internationala, odata cu sporul populatiei si tinde a crea un mediu economic si politic din ce in ce mai instabil, in contextul in care competitia pentru resurse disponibile devine tot mai acuta.

Avand in vedere acest scenariu, o consecinta directa si inveitabila o vor reprezenta cresterile structurale in pretul meteriilor prime, ca urmare a deficitului cronic de resurse anticipat in urmatorii ani, indiferent ca vorbim de resurse industriale, energie sau agricultura.

2011: Pietele emergente au devenit principalul centru de consum. Resursele sunt tot mai rare, iar preturile materiilor prime cresc.

3. Ciclurile economice

1980: Cicluri economice lungi, cu inflatie redusa

Avand in vedere ca orice perioada sustinuta de expansiune ar putea rula odata cu trecerea timpului intr-un numar tot mai mare de constrangeri fizice, durata unui ciclurilor economice este susceptibila de a deveni semnificativ mai scurta. Cu toate acestea, o ciclitate mai mare nu inseamna ca ciclurile vor fi mai lipsite de evolutii pronuntate.


Dimpotriva, avand in vedere factorii dinamici care stau la baza cresterii cererii, fazele de crestere a ciclurilor scurte sunt susceptibile de a fi deosebit de pronuntate declansand modificari continue de pret, care ar putea actiona ca un stabilizator automat. Evolutia preturilor la materiile prime vor reprezenta un punct cheie in ciclurile economice din perioada urmatoare, la fel ca si masa monetara.

Ca urmare, o evolutie ascendenta a ratei inflatiei la nivel global este de asemenea asteptata. Declinul competitiei, care a fost deja declansat de socurile asimetrice ale cererii, reprezinta cel mai eficient catalizator pentru proliferarea volatilitatea preturilor la nivel global. Acest lucru a fost deja evidentiat de cresterea rapida pe scara larga a preturilor la bunurile industriale finale.

2011: Cicluri scurte, volatile si preturi in crestere

4. Risc si incertitudine

1980: Apetit pentru risc si piete stabile.

Pentru investitori, o serie de cicluri scurte si volatile se traduce deseori prin instabilitate si risc. Aceste caracteristici sunt, in general, o veste proasta pentru investitii, cum riscul va trebui asumat intr-un context de penurie de resurse.

Aceasta observatie ridica semne de intrebare asupra dezvoltarii viitoare a ofertei de marfuri, in ciuda cererii tot mai mari, avand in vedere ca economisirea privata se reduce ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei in tarile bogate. De asemenea, acest lucru este de natura sa conduca la o penurie in lantul de aprovizionare si la o crestere proportionala a costurilor de capital.

De asemena, incetinirea ritmului de crestere a productivitatii, care a fost observata in tarile dezvoltate de aproape un deceniu, acum pare sa continue si sa se raspandeasca in tarile nou industrializate.

2011: Apetit scazut pentru risc, inflatie, ciclurile scurte si piete volatile.

5. Sfarsitul economiei neoliberale

1980: Liberalizarea comertului la nivel global, finante fara frontiere.

Pe baza deficitului de resurse s-ar putea deschide calea spre noi reglementari in comertul international, astfel cum a fost observat deja la restrictiile privind comertul de materii prime, recent impuse de o serie de tari.


O crestere a tensiunilor de pe piata materiilor prime si o diminuare a ofertei de capital va creste considerabil tentatia guvernelor sa devina tot mai implicate in gestionarea resurselor.

In timp ce inter-dependenta reduce riscul unei reveniri la protectionism pe scara larga, se arata in studiul Societe Generale, o regionalizare a comertului, pare foarte probabila. De aceea, evolutiile in guvernarea globala vor fi vitale, ceea ce inseamna ca un cadru de reglementare stabil trebuie adoptat intr-un numar tot mai mare de domenii economice si financiare.

2011: Interventia guvernului in economie - protectionism.

6. Care sunt noile oportunitati economice?

1. Asia si Africa vor constitui noi oportunitati de dezvoltare.

2. Situatia economica globala va stimula inovatia in sectoarele de energie si tehnologie.

3. Schimbarile din regiunile in curs de dezvoltare si inflatia sunt singurul lucru care poate salva lumea industrializata de la stagnare economica.