Tranzactiile imobiliare s-au prabusit cu 90% in 2009. Ce urmeaza in 2010?

Pentru ca o tranzactie imobiliara sa fie finalizata este important ca fluxurile de venituri care se vand sa fie garantate pe termene cat mai lungi de situatii financiare solide, eventual insotite de garantii bancare sau din partea grupului si, in general, de o perspectiva pozitiva asupra pietei si afacerii respective, spune Alexandru Reff (foto), partener in cadrul firmei de avocatura Reff & Asociatii, afiliata Deloitte Romania, care a asistat cumparatorii in tranzactia NEPI-BelRom.

In plus, contractele de inchiriere trebuie sa inlature posibilitatea incetarii la initiativa locatarului si sa permita refacturarea tuturor cheltuielilor inregistrate de proprietar. Nu il ultimul rand, absenta problemelor juridice si calitatea tehnica a constructiei reprezinta aspecte care trebuie verificate de catre consultantii investitorului.

„Nu multe proiecte indeplinesc toate aceste criterii in parelel cu un nivel rezonabil de asteptari din partea vanzatorilor, ceea ce explica partial numarul restrans de tranzactii. Am vazut proiecte cu costuri aberante sau cu chiriasi precari, contracte slabe sau probleme juridice majore, iar daca investitorii erau mult mai indulgenti in piata de acum trei ani, astazi orice deficienta cantareste greu in luarea unei decizii in care nu doar randamentul conteaza”, a explicat Alexandru Reff.

Scenariul tipic in cazul tranzactiilor care au inghetat in 2009 a fost absenta finantarii, in general asigurata de banci intr-o proportie semnificativa. „Sunt si fonduri pentru care Romania nu mai este o piata prioritara, in conditiile in care se pot obtine randamente bune in tari percepute ca avand un grad mai mic de risc”, subliniaza specialistul Reff & Asociatii.

Pe langa acest tip de tranzactii, mai poti fi achizitii blocate sau abandonate de neobtinerea anumitor planuri urbanistice sau de probleme juridice carora li se acorda, in prezent, mai multa importanta decat in trecut.