Piața actuală a muncii se confruntă în continuare cu multiple provocări, în special în contextul disponibilizărilor din domeniul auto. Dacă ne raportăm la Europa, industria auto merge cu frâna de mână trasă ca urmare a faptului că economiile mai multor țări au suferit transformări drastice din cauza digitalizării, a adoptării vehiculelor electrice și a schimbărilor în materie de preferințe ale consumatorilor. De altfel, producătorii din întreaga lume dau semnale îngrijorătoare, iar vestea proastă este că nici subsidiarele din România ale marilor jucători nu sunt ferite.
Schaeffler, companie germană specializată pe producția de componente și unul dintre cei mai mari angajatori din România, a anunțat recent că va concedia 800 de angajați din cei 5.000 de oameni care lucrează la uzina sa din Cristian (județul Brașov). Decizia vine după ce, în această vară, 1.000 de angajați au fost trimiși, două luni la rând, în șomaj tehnic, Schaeffler anunțând pachete de beneficii pentru cei care renunță voluntar la locul de muncă.
„Concedierile din sectorul auto au un impact semnificativ asupra întregii piețe a muncii din România, având în vedere că această industrie contribuie cu aproximativ 10% la Produsul Intern Brut. Această pondere ridicată face ca fluctuațiile din domeniu să genereze efecte în lanț, afectând nu doar angajații direcți ai producătorilor auto, ci și numerosi furnizori, servicii conexe și comunități locale. Primul efect constă în creșterea ratei șomajului, ceea ce duce la diminuarea puterii de cumpărare a consumatorilor. Această scădere a venitului disponibil poate conduce la o reducere a cererii pentru bunuri și servicii în economie, afectând astfel negativ alte sectoare”, a declarat pentru Wall-Street.ro Sorina Faier, managing partner Elite Seaschers.
În septembrie, Dacia, producătorul auto român, parte a grupului francez Renault, a anunțat, la rândul său, un program de plecări voluntare prin care a oferit sume compensatorii angajaților care pleacă din companie. Semnale îngrijorătoare au venit și de la producătorii de componente auto. Leoni, de pildă, grupul german care produce cablaje pentru industria auto, a anunțat în mai 2024 că va închide fabrica din Luduș (județul Mureș). Compania avea, la începutul acestui an, aproape 12.000 de angajaţi în România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România.
În ceea ce privește programele voluntare de plecări din companii, Sorina Faier explică faptul că aceste inițiative sunt adesea dictate de necesitatea de a adapta costurile la fluctuațiile pieței și de a implementa strategii de eficientizare.
Aceste practici pot fi văzute ca un răspuns proactiv la provocările economice, însă trebuie abordate cu precauție. Pe de o parte, plecările voluntare permit angajaților să ia decizii informate cu privire la carierele lor, oferindu-le oportunitatea de a căuta locuri de muncă alternative sau de a se recalifica.
Sorina Faier, managing partner Elite Seaschers (foto)
Pe de altă parte, specialistul HR mai atrage atenția și asupra faptului că, în general, concedierile în masă au efecte psihologice profunde și pentru oamenii rămași în industrie. Disponibilizările pot genera scăderi ale productivității și la moral scăzut. Totuși, atunci când sunt implementate corect, programele de plecări voluntare pot duce și la o restructurare pozitivă, care să permită angajatorilor să se concentreze pe inovație și să rămână în continuare competitivi în piață. Cel mai important este ca aceste inițiative să fie gestionate cu transparență și să fie comunicate în mod corect.
Programele de recalificare, șansa angajaților disponibilizați. În ce domenii se pot reconverti
Criza componentelor din ultimii ani a determinat o reașezare a pieței auto din întreaga lume. La nivel local, industria auto este una dintre ramurile esențiale ale României, în contextul în care însumează circa 10% din PIB. Dezechilibrele din această industrie, care din 2018 și până anul trecut a pierdut 25.000 de angajați, ajung să se resimtă puternic la nivelul întregii economii românești. Capacitatea pieței muncii de a absorbi acești oameni depinde în special de adaptabilitatea competențelor acestora. E important de știut că multe dintre abilitățile dobândite în industria auto pot fi transferabile și în domenii cum sunt tehnologia informației (IT), energiile regenerabile sau manufactura avansată.
„În plus, programele de recalificare profesională și formarea continuă joacă un rol esențial în facilitarea acestei tranziții. Totodată, unele regiuni pot experimenta o penurie de locuri de muncă relevante, ceea ce ar putea duce la o crescută concurență și la stagnarea forțată a anumitor segmente de muncitori. Desi piața muncii are potențialul de a absorbi acești angajați disponibilizați, succesul acestui proces depinde de adaptabilitatea forțată și de intervențiile angajatorilor”, a mai explicat Sorina Faier.
Pentru a face față schimbărilor permanente din piața muncii, atât angajații, cât și angajatorii trebuie să depună eforturi considerabile. Acestea din urmă se traduc prin programe ample de formare (skilling), recalificare (reskilling) și dezvoltare (upskilling), având în vedere evoluțiile recente din domeniul inteligenței artificiale, dar și gradul accelerat al schimbărilor climatice care necesită personal calificat în număr cât mai mare. Vestea bună, spune Sorina Faier, este că restructurările pot stimula o recalificare a forței de muncă, orientând-o către sectoare emergente.
„Totuși, tranziția aceasta necesită timp și resurse, iar efectele pe termen scurt pot fi devastatoare. În concluzie, concedierile din industria auto afectează nu doar această ramură, ci întreaga economie românească, justificând necesitatea unei strategii proactive în gestionarea resurselor umane”, a conchis liderul de la Elite Searchers.
La nivel european, industria auto angajează peste 13 milioane de oameni şi contribuie cu 7% la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene. Companiile din domeniu investesc anual aproape 73 de miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, un nivel de finanţare pe care puţine alte sectoare îl pot egala, după cum a transmis Adina Vălean, fost comisar european pe Transporturi.
