24 Aprilie 2009

Managerii romani, fata in fata cu criza



Toata lumea asteapta ca managerii si liderii din organizatiile care tin economia locala in viata sa adopte deciziile cele mai bune pentru ca Romania sa iasa din criza economica cat mai repede. Dispun insa managerii romani de suficiente cunostinte practice si teoretice pentru a face fata crizei economice? Au capacitatea de a actiona pe termen mediu si lung? Au invatat ceva de pe urma turbulentelor financiare? Acestea sunt cateva din intrebarile la care Eugen Voicu, director general la fondul de investitii Aviva Investors si Adrian Stanciu, managing partner la compania de consultanta organizationala Human Synergistics, au raspuns in timpul Wall-Street Live Text.

Portretul de criza al managerului roman

Costumul, servieta, laptopul si pantofii de firma contureaza imaginea pe care o au atat managerii romani, cat si cei din strainatate. Poza nu ar fi completa fara aptitudinile intelectuale si practice, dobandite atat pe baza experientei profesionale, cat si a studiilor efectuate. Poate invata scoala un manager cum sa aiba succes pe timp de criza?

“In ceea ce priveste managerii romani, conteaza foarte mult unde si-au facut studiile, insa acum exista posibilitatea dobandirii unei educatii in spatiul european, cu accesibilitatea foarte mare si pentru tinerii romanii. Nu cred ca este suficient doar sa iti faci studiile afara ca sa fii un manager de succes, ci doar ca cei care obtin o educatie afara au sanse mai mari de reusita ”, spune Eugen Voicu (foto stanga), directorul general al Aviva Investors, care a absolvit facultatea de stiinte economice a universitatii Babes Bolyai, din Cluj.

Adrian Stanciu este de parere ca in criza actuala studiile nu sunt de ajutor pentru un manager, pentru ca prezinta aspecte din trecut. “Situatia de acum este atat de diferita de ceea ce stim deja, incat ceea ce invatam prin scoli pur si simplu nu ajuta. Pe de alta parte ar trebui sa ne punem mai mare accent in pregatirea managerilor pe aspecte care tin de caracter, modele de gandire si de luare a deciziilor, pe abilitatea de a gandi critic si in medii diferite”, afirma Stanciu, care preda in cadrul programului de EMBA oferit de CEU Business School pe piata locala.

Asadar, daca manageri au fost invatati gresit, se poate spune ca avem manageri de criza? “ Problema nu e daca avem sau nu, ci cati avem. In orice economie, numarul acestora este foarte mic. Nu cred ca exista modele afara ce pot fi adaptate aici”, considera Voicu, iar Stanciu completeaza ca lipsa modelelor straine care sa poata fi urmate de managerii romani este cauzata de criza de sistem prin care trece economia globala.

Un bun manager de criza ar trebui sa aiba posibilitatea de a vedea lucrurile in perspectiva, pentru a-si putea dezvolta afacerea chiar daca pe termen scurt scopul principal ar trebui sa fie asigurarea supravietuirii.”Din pacate, la noi cam lipseste orientarea pe termen lung si nici prin alte parti lucrurile nu stau prea bine. Modelul actual al guvernarii corporatiste, bazat pe maximizarea valorii actionarilor si pe listarea societatilor comerciale pe burse internationale a generat un exces de orientare care a dus la actiuni in mod evident periculoase, dar profitabile pe termen scurt”, afirma Stanciu.

Pe langa capacitatea a privi lucrurile in perspectiva managerii romani ar trebui sa se uite in vreme de criza la sectorul in care activeaza, la costuri, trenduri, cash si oportunitati.


Oportunitati de business in conditii extreme

Daca o companie nu a crescut sanatos intr-un regim concurential normal, intr-o perioada de crestere economica, sansele ca afacerea sa mearga in vreme de criza, pe o piata in scadere sau care nu se misca in nicio directie, sunt foarte mici.

“Prima intrebare ar fi daca are sens sa ramai in piata sau iesi foarte repede, incercand sa salvezi ce se mai poate. Din pacate, lichidarea unei afaceri poate fi in aceste situatii cea mai buna solutie”, sustine Eugen Voicu.

Intr-o astfel de situatie, lucrurile nu pot fi schimbate vizibil, pentru ca atunci cand piata scade, jucatorii care supravietuiesc trebuie sa se restranga.

“Ca sa poti creste pe o piata in scadere trebuie sa faci, cred eu, unul din doua lucruri: fie sa te misti mai repede decat competitorii si sa il impingi pe unul afara din joc, fie sa te reinventezi. Orice scadere are si cresteri. De pilda, eu stiu consultanti care au crescut in anul asta, desi majoritatea au scazut, pentru ca produsul si pozitionarea lor au devenit brusc mai atractive”, a explicat Adrian Stanciu (foto stanga).

Criza din piata de capital a dus la o scadere dramatica a lichiditatii si, implicit, a veniturilor firmelor de brokeraj. O mare parte dintre acestea s-au vazut nevoite sa inchida agentii si sa concedieze oamenii, in timp ce altele sunt la un pas de faliment sau de fuziune.

Eugen Voicu sustine ca in domeniul caselor de brokeraj, pericolul disparitiei este mult mai mare decat in zona de asset management, din cauza costurilor operationale mai mari.

“Un manager de investitii poate sa isi asume riscuri si asta inseamna ca poate sa faca multi bani dar sa si piarda, in acelasi timp. Unul din efectele crizei, «benefice» pentru clienti, ar putea fi selectia jucatorilor din piata de capital”, crede managerul Aviva Investors.

In opinia sa, principalele lipsuri ale SSIF-urilor a fost ca nu au putut sa anticipeze scaderea dramatica a volumelor tranzactionate la BVB si, implicit, diminuarea veniturilor proprii.

In schimb, la managerii de fonduri, situatia este diferita. “Cred ca aici avem o problema de perceptie. De exemplu, un fond de actiuni care scade odata cu piata si starneste nemultumirea investitorilor. Acest lucru este, de fapt, ceea ce trebuie sa se intample, fondul se coreleaza cu piata si revine investitorului rolul de a se retrage dintr-un fond de actiuni, pentru a se refugia intr-un fond de instrumente cu venit fix. Nu trebuie sa consideram o greseala o asemenea situatie. Intr-o piata atat de mica, cum este cea a fondurilor mutuale din Romania, imi vine greu sa vorbesc de greseli majore”, a explicat Voicu.



Manageri de criza sau manageri care au generat criza ?

Educatia manageriala, sistemele de management ale performantei, cultura unei companii si, pe de alta parte, moralul si productivitatea angajatilor sunt intr-o corelatie directa, intr-o relatie de interdependenta, raspund cei doi manageri la o intrebare adresata de Viorel Panaite, partner la compania de consultanta Human Invest.

“E cert ca e o corelatie, in sensul ca educatia manageriala si sistemele de conducere au un impact foarte puternic asupra culturii organizatiei. Probabil cel mai puternic. La randul ei cultura determina practic moralul angajatilor si, pe cale de consecinta si productivitatea. Desi multi manageri nu inteleg interdependenta asta, «calitatea» organizatiei si a culturii ei e mult mai importanta pentru angajati si are mai mare impact in motivarea lor decat beneficiile materiale. Asta nu e doar concluzia noastra; ea apare in toate studiile de satisfactie si motivatie facute la noi pana acum”, crede Adrian Stanciu.

Eugen Voicu subliniaza ideea ca intr-o companie, cultura este miezul spiritual, da tonul si are implicatii majore, fiind o activitate continua ce trebuie transmisa si inteleasa corect, care nu se poate suplini.

“Ceea ce este fragil in cultura companiei sunt persoanele din pozitii de conducere, dar ale caror actiuni contrazic vadit cultura declarata a companiei. Ei creeaza fisuri enorme si subrezesc forta culturii. Aceste persoane trebuie descoperite, iar problemele cauzate trebuie rezolvate”, crede managerul Aviva Investors.

Sunt teorii care sustin ca asistam la o criza ce isi are sorgintea in erorile managerilor, acuzand leadershipul din mediul corporate pentru situatia actuala.

Voicu sustine ca aceasta criza a fost cauzata de modelul de business american, unde profitul era unicul scop al unei afaceri.

“Urmarind profitul cu orice pret, apar dezechilibre, pe care nimeni nu le-a putut evalua corect la momentul potrivit. Nici astazi nu exista o imagine clara a dimensiunii crizei pe care o traversam, de ce masuri este nevoie, de cati bani este nevoie sa mai fie pompati in sistem, ca sa nu exista caderi in lant a intregului sistem financiar”, explica el.

Pe de alta parte, Stanciu admite ca si managerii au comis greseli, dar subliniaza ca le-au facut cu o «complicitate» tacita a noastra, a tuturor.

“Sunt de blamat bancherii pentru ca urmau profitul cu orice pret sau noi, deponentii, care ne punem banii doar in bancile care dau dobanzile cele mai mari? Unde s-au dus banii astia care lipsesc din sistem? Cine i-a luat acasa? I-am luat noi toti. Cei care au luat un credit si acum nu-l mai dau inapoi, cei care au vandut un teren sau o casa la preturi exorbitante. E o criza democratica. Afecteaza pe toata lumea si toata lumea e responsabila”, a comentat Adrian Stanciu.

Cu siguranta, dezechilibrele financiare actuale vor duce la schimbari esentiale in mentalitatea si in modul de abordare al managerilor. Diferentele vor fi cu atat mai evidente cu cat ei vor fi comparati cu liderii anilor 2000, cand erau foarte putini manageri si cu amprenta contextului economic trait in perioade diferite de timp.

Adrian Stanciu sustine ca managementul facut inainte de criza era foarte tare bazat pe executie, pe obiective pe termen scurt si pe procesul de prevedere, planificare si executare a planului.

”Managerul de dupa criza va fi mult mai orientat pe latura umana a conducerii, va implica mai muilti oameni in decizii, va crea medii in care oamenii sa-si asume responsabilitati si initiative, in care deciziile sa se ia mai aproape de problema, in care sa conteze in mai mare masura misiunea si scopurile organizatiei si ale societatii, in general. Daca nu facem asta ne intoarcem in criza foarte repede”, a conchis el.

Eugen Voicu nu crede in experienta romanilor intorsi in tara din cauza crizei, care nu au avut inainte o experienta locala suficienta. “Vorbesc aici de cei care au lucrat in servicii financiare, in piata produselor derivate. Dar cred in talentul nativ al romanilor si in capacitatea de management a generatiei actuale”, a incheiat Voicu.





Citeste si