6 Ianuarie 2006
Cazinourile si casele de pariuri risca sa dispara
Privatizarea Loteriei schimba regulile jocului
Legea jocurilor de noroc ar putea scoate de pe piata firmele care acum detin peste 80% din segmentul pariurilor cu cota fixa (sportive), dar si cazinourile private. Dupa privatizarea partiala a Loteriei Romane, directorul general al acesteia, Nicolae Cristea, spera sa se reintroduca monopolul statului in industria jocurilor de noroc. “La noi, e vorba de o confuzie: confundam monopolul statului cu activitatea Loteriei”, spune Cristea. Pentru ca nu exista o astfel de reglementare, Loteria Romana a pierdut definitiv monopolul de pe zona pariului in cota fixa, adica, mai precis, a pariurilor sportive. Acum, Nicolae Cristea ar vrea ca institutia pe care o conduce sa ramana singura pe piata. “Pentru mine, ar fi foarte usor sa-mi distrug adversarii cu o astfel de lege in spate. As fi mult mai agresiv in piata”, spune Cristea. El arata ca, pana acum Loteria nu s-a aruncat foarte mult asupra clientilor, Romania fiind o tara saraca.
Directorul Loteriei spune ca, dupa privatizare, statul grec a elaborat o lege a monopolului “incredibil de restrictiva”. “Acum nu mai este nimeni pe piata, totul este in mana unei singure companii. Daca as avea o lege a jocului de noroc ca in Franta sau Grecia, la fiecare doi ani as anunta o dublare a profitului net”, spune directorul general. Aceasta ar insemna ca toate casele de pariuri private sa-si traga obloanele. Oamenii Loteriei au insa motive de bucurie: UE le da o mana de ajutor. Jocurile de noroc au fost excluse din sfera serviciilor pentru care se recunoaste dreptul de libera circulatie. “UE a recunoscut, astfel, si statului roman dreptul de a pastra monopolul la loterie”, afirma Adriana Vladescu, director juridic la Loterie. Un prim motiv ar fi acela al exploziei spalarii de bani in domeniu, mai ales prin internet.
Prezenta unor investitori privati in Consiliile de Administratie ale Loteriei Romane si Imprimeriei Nationale, care sa garanteze transparenta afacerilor celor doua companii ce vor fi cotate la Bursa, este deocamdata sub semnul intrebarii. Statul va pastra pachetul de control si va dicta componenta Consiliului.
Statuia domnului Popescu, misteriosul castigator la 6 din 49, troneaza maestuos in sala de protocol a Loteriei Romane alaturi de tablouri ale unor pictori care au imortalizat jocul de noroc pe panza. Sediul de unde se imparte hazardul romanesc si se pompeaza saptamanal adrenalina la milioane de romani pare ca nu are nimic in comun cu o agentie de loto. Unii ar spune ca e luxos, dar directorul general Nicolae Cristea sustine ca e vorba de o investitie. “Am dat 12 milioane de dolari, iar acum face cel putin dublu”, calculeaza Cristea. Un lucru e sigur: Loteria e mai pazita decat Banca Nationala. Parintele lozului in plic modern pare un individ uns cu toate alifiile profesionale. Isi cunoaste interesele, nu-l sperie spectrul vanzarii actiunilor, ba chiar e bucuros. Cu o singura conditie: statul sa-si pastreze monopolul. “Vanzand actiuni atat pe bursa, cat si salariatilor, statul ar obtine bani pe actualele active, iar, in paralel, mentinand monopolul, ar avea de castigat sume impresionante”.
Directorul Loteriei spune ca, dupa privatizare, statul grec a elaborat o lege a monopolului “incredibil de restrictiva”. “Acum nu mai este nimeni pe piata, totul este in mana unei singure companii. Daca as avea o lege a jocului de noroc ca in Franta sau Grecia, la fiecare doi ani as anunta o dublare a profitului net”, spune directorul general. Aceasta ar insemna ca toate casele de pariuri private sa-si traga obloanele. Oamenii Loteriei au insa motive de bucurie: UE le da o mana de ajutor. Jocurile de noroc au fost excluse din sfera serviciilor pentru care se recunoaste dreptul de libera circulatie. “UE a recunoscut, astfel, si statului roman dreptul de a pastra monopolul la loterie”, afirma Adriana Vladescu, director juridic la Loterie. Un prim motiv ar fi acela al exploziei spalarii de bani in domeniu, mai ales prin internet.
Prezenta unor investitori privati in Consiliile de Administratie ale Loteriei Romane si Imprimeriei Nationale, care sa garanteze transparenta afacerilor celor doua companii ce vor fi cotate la Bursa, este deocamdata sub semnul intrebarii. Statul va pastra pachetul de control si va dicta componenta Consiliului.
Statuia domnului Popescu, misteriosul castigator la 6 din 49, troneaza maestuos in sala de protocol a Loteriei Romane alaturi de tablouri ale unor pictori care au imortalizat jocul de noroc pe panza. Sediul de unde se imparte hazardul romanesc si se pompeaza saptamanal adrenalina la milioane de romani pare ca nu are nimic in comun cu o agentie de loto. Unii ar spune ca e luxos, dar directorul general Nicolae Cristea sustine ca e vorba de o investitie. “Am dat 12 milioane de dolari, iar acum face cel putin dublu”, calculeaza Cristea. Un lucru e sigur: Loteria e mai pazita decat Banca Nationala. Parintele lozului in plic modern pare un individ uns cu toate alifiile profesionale. Isi cunoaste interesele, nu-l sperie spectrul vanzarii actiunilor, ba chiar e bucuros. Cu o singura conditie: statul sa-si pastreze monopolul. “Vanzand actiuni atat pe bursa, cat si salariatilor, statul ar obtine bani pe actualele active, iar, in paralel, mentinand monopolul, ar avea de castigat sume impresionante”.