18 Ianuarie 2006
Marii datornici de stat, intre privatizare si faliment
Companiile de stat cu datorii istorice si Ministerul de Finante se afla intr-o situatie extrem de dificila, guvernantii avand de ales intre stergerea creantelor si disparitia de pe piata a respectivelor companii. Desi, in repetate randuri, atat ministrul de Finante, Sebastian Vladescu, cat si premierul Calin Popescu Tariceanu au pledat pentru stergerea unora dintre aceste datorii, legislatia romaneasca, dar si cea europeana, nu permit acest lucru decat in cazul in care companiile sunt scoase la vanzare. Cel putin in cazul companiilor total neproductive, care nu pot fi privatizate din lipsa de oferte, se pare ca falimentul reprezinta singura solutie viabila.
Daca datoriile istorice acumulate nu vor fi sterse vom ramane cu ele inca zece ani de-acum incolo, a declarat recent premierul, precizand insa ca Executivul nu a luat o decizie in acest sens. Ministerul Finantelor este chemat sa rezolve aceasta problema si va veni cu o argumentatie profesionista, nu cu o perspectiva subiectiva, a adaugat Tariceanu.
O stergere totala a tuturor companiilor nu este posibila. Trebuie analizat caz cu caz. Potrivit Legii privatizarii, AVAS-ul poate negocia cu noul cumparator datoriile acumulate in ultimii 11 ani. Pentru a prelua compania fara datorii, investitorul va plati un pret mic, insa el se va angaja in schimb sa faca investitii masive si sa pastreze mai multe locuri de munca, a declarat subsecretarul de stat Joszef Nandor Nemenyi, de la Consiliul Concurentei, pentru Averea. Iar un astfel de ajutor de salvare-restructurare nu poate fi acordat decat o singura data.
In plus, procesul de privatizare poate dura chiar si 3-4 ani, de-a lungul carora se pot strange alte datorii. De altfel, solutia gasita de Guvern este criticata de o parte a societatii civile. Vicepresedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL), Gheorghe Piperea, a atacat recent politica dusa de guvernele Romaniei in ultimii 15 ani, referitoare la ajutorul de stat si privatizare. Privatizarea este modalitatea principala pe care o tine in brate statul pentru a evita insolventa, falimentul. Experienta arata insa ca majoritatea privatizarilor au esuat. Iar dupa renationalizare, AVAS-ul, ministerele implicate, nu cer trecerea la faliment, ci incearca din nou privatizarea, sustine Piperea.
Potrivit ultimului studiu a Comisiei de Prognoza, in 2005, ponderea arieratelor in PIB a fost de aproximativ 20%. Pierderile inregistrate de agentii economici, reprezinta principala cauza a nivelului datoriilor atins de aceste companii de stat. Iar daca ne uitam la cifre, deficitul cvasifiscal, reprezentat de pierderile inregistrate de companiile de stat, egaleaza, cel putin in 2004, deficitul bugetului consolidat.
Incasarile din arierate in primele 10 luni ale anului trecut au fost de 3,8 miliarde lei noi (mai mult de 1 miliard euro), in crestere cu 17,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Totusi, aceasta crestere a incasarilor ar putea fi una nesemnificativa, pentru ca, in urma introducerii cotei unice, agentii economici au beneficiat de disponibilitati banesti suplimentare. Recent, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a anuntat ca datoriile la buget ale marilor companii de stat, intre care Termoelectrica, cu datorii de 1,1 miliarde euro, si CFR, cu restante de 250 milioane euro, ar putea fi iertate de Ministerul Finantelor, in perspectiva privatizarii.
Daca datoriile istorice acumulate nu vor fi sterse vom ramane cu ele inca zece ani de-acum incolo, a declarat recent premierul, precizand insa ca Executivul nu a luat o decizie in acest sens. Ministerul Finantelor este chemat sa rezolve aceasta problema si va veni cu o argumentatie profesionista, nu cu o perspectiva subiectiva, a adaugat Tariceanu.
O stergere totala a tuturor companiilor nu este posibila. Trebuie analizat caz cu caz. Potrivit Legii privatizarii, AVAS-ul poate negocia cu noul cumparator datoriile acumulate in ultimii 11 ani. Pentru a prelua compania fara datorii, investitorul va plati un pret mic, insa el se va angaja in schimb sa faca investitii masive si sa pastreze mai multe locuri de munca, a declarat subsecretarul de stat Joszef Nandor Nemenyi, de la Consiliul Concurentei, pentru Averea. Iar un astfel de ajutor de salvare-restructurare nu poate fi acordat decat o singura data.
In plus, procesul de privatizare poate dura chiar si 3-4 ani, de-a lungul carora se pot strange alte datorii. De altfel, solutia gasita de Guvern este criticata de o parte a societatii civile. Vicepresedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL), Gheorghe Piperea, a atacat recent politica dusa de guvernele Romaniei in ultimii 15 ani, referitoare la ajutorul de stat si privatizare. Privatizarea este modalitatea principala pe care o tine in brate statul pentru a evita insolventa, falimentul. Experienta arata insa ca majoritatea privatizarilor au esuat. Iar dupa renationalizare, AVAS-ul, ministerele implicate, nu cer trecerea la faliment, ci incearca din nou privatizarea, sustine Piperea.
Potrivit ultimului studiu a Comisiei de Prognoza, in 2005, ponderea arieratelor in PIB a fost de aproximativ 20%. Pierderile inregistrate de agentii economici, reprezinta principala cauza a nivelului datoriilor atins de aceste companii de stat. Iar daca ne uitam la cifre, deficitul cvasifiscal, reprezentat de pierderile inregistrate de companiile de stat, egaleaza, cel putin in 2004, deficitul bugetului consolidat.
Incasarile din arierate in primele 10 luni ale anului trecut au fost de 3,8 miliarde lei noi (mai mult de 1 miliard euro), in crestere cu 17,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Totusi, aceasta crestere a incasarilor ar putea fi una nesemnificativa, pentru ca, in urma introducerii cotei unice, agentii economici au beneficiat de disponibilitati banesti suplimentare. Recent, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a anuntat ca datoriile la buget ale marilor companii de stat, intre care Termoelectrica, cu datorii de 1,1 miliarde euro, si CFR, cu restante de 250 milioane euro, ar putea fi iertate de Ministerul Finantelor, in perspectiva privatizarii.