6 Iunie 2011
TOP argumente: Economistii critica DUR Constitutia lui Basescu
Propunerile de natura economica privind modificarea Constitutiei sunt criticate de economisti. Vezi aici argumentele lor.
Bogdan Glavan: Propunerile, "ironice si inutile"
"Propunerile de revizuire a Constitutei in zona economica sunt, pe de o parte, insuficiente, avand in vedere necesitatea, dezirabilitatea, unei reforme profunde a statului si, pe de alta parte, discutabile prin faptul ca nu tintesc reducerea rolului statului in viata romanilor. Plafonarea deficitului bugetar si a datoriei publice la nivelul stabilit de Tratatul de la Maastricht pentru tarile care urmaresc adoptarea monedei unice, desi bune in spiritul lor, sunt simultan ironice si inutile. Aceste tinte nu au fost respectate nici macar de membrii zonei euro care le-au propus, cu atat mai putin de economiile mai putin dedicate cresterii bunastarii exclusiv prin munca, productie, efort antreprenorial si acumulare de capital, cum este, de exemplu, Grecia", a spus Glavan, potrivit Mediafax.
Administratia prezidentiala a propus miercuri ca in Constitutie sa fie incluse doua prevederi care stabilesc ca deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB.
Sursa foto: logec.ro
Daniel Daianu: Problemele nu se rezolva prin Constitutie
Administratia prezidentiala a propus miercuri ca in Constitutie sa fie incluse doua prevederi care stabilesc ca deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB.
"Statul are nevoie de Constitutie, dar nu as include economia in acest pat al lui Procust", a declarat Daniel Daianu.
Lucian Isar: Continua ideea unei austeritati neconstructive
"Aceste sugestii de modificare a Constitutiei nu fac decat sa reconfirme propensiunea din ultima perioada a decidentilor de a copia diferite masuri aflate pe agenda altor economii si de a le amalgama fara a tine cont de specificul si pozitionarea actuala a economiei Romanesti in context global. Daca tot li se pare ca astfel de masuri sunt de nivel constitutional ar trebui inserat doar faptul ca politicile economice sunt menite sa sporeasca avutia nationala asigurand cresterea prosperitatii cetatenilor si vialibilitatea institutiilor. Cu o astfel de insertie, politica monetara si cea fiscala din ultimii trei ani ar fi devenit neconstitutionale", a spus Isar, pentru Mediafax.
Isar crede ca Romania are nevoie de politici si masuri economice inspirate de o mentalitate de crestere, si nu de una de austeritate, lipsita de viziune.
ING: Ideea nu prea are sens pentru noi
"Ideea limitarii deficitului bugetar nu prea are sens pentru noi. Tratatul de la Maastricht permite deviatii temporare de la limita de 3%, in conditiile in care un control strict al acestei restrictii este imposibil. Criza actuala este un bun exemplu in aceasta privinta, cand chetuielile sunt tot mai rigide, iar veniturile scad semnificativ. Intr-un astfel de scenariu, trecerea deficitului peste 3% din PIB, observata cu intarziere de autoritati, va obliga fiscul sa intre pe surplus bugetar in lunile ulterioare declansarii crizei. A atinge un surplus in astfel de conditii inseamna cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli, toater operate foarte repede. Acestea ar putea afecta si mai mult cresterea economica si nici nu ar permite atingerea limitei", sustin analistii ING.
Potrivit acestora, in realitate este nevoie de masuri anticiclice pentru a combate crizele economice, cum ar fi cresterea cheltuielilor si deficite bugetare mai inalte, care in conditiile proiectului publicat ieri nu vor mai fi permise prin Constitutie.
Nicolaie Alexandru Chidesciuc (foto), economistul sef al ING Bank Romania, sustine ca limitarea deficitului bugetar poate conduce chiar la efecte negative pentru economie, iar autoritatile trebuie sa admita ca sunt aspecte pe care nu le pot controla in totalitate.
Ionut Dumitru: Initiativa se incadreaza intr-un context european
"Cred ca, pe langa limitele de deficit si/sau datorie publica, ar trebui prevazute foarte clar si masurile de ajustare necesare in situatia in care acele limite se ating", a declarat Dumitru.
El spune ca initiativa de a stabili limite pentru acesti indicatori se incadreaza intr-un context european caracterizat de preocupare pentru restabilirea sustenabilitatii finantelor publice si de crestere a coordonarii politicilor economice.