7 Noiembrie 2011

Marea problema a europenilor: NU au avut o MARE DEPRESIUNE



Marea problema a liderilor europeni este ca nu au avut o "mare depresiune" si, ca urmare, nu au avut nici interesul sa o studieze, fata de economistii anglo-saxoni care au petrecut decenii pana sa isi dea seama de erorile facute, spune analistul economic .

Astfel, "Marea Depresiune" care a lovit Statele Unite in anii '30 a fost subiect de studiu pentru economisti decenii la rand si chiar actualul sef al Rezervei Federale, Ben Bernanke a studiat erorile facute de autoritatile de la acea vreme.

El a tras concluzia ca politica macroeconomica moderna a scazut semnificativ volatilitatea ciclurilor economice.

Bernanke a intitulat noua era in care recesiunile erau usoare si de scurta durata "Marea Moderatie".

Economistii anglo-saxoni si-au dat seama ca, pentru a preveni o recesiune dupa ce pietele financiare s-au prabusit, politica monetara trebuie sa fie relaxata.

"Dar asta este doar ca sa previna economia sa cada mai mult in recesiune. Inca nu s-a format un consens despre cum sa scoti o economie din recesiune - prin stimuli fiscali, stimuli monetari suplimentari sau sa lasi economia sa se regleze singura", spune Florin Citu pe blogul personal.

Oricum, inca o concluzie s-a desprins ulterior: masurile de austeritate nu functioneaza in timpul crizelor, iar acest lucru ar trebui sa devina norma.

Austeritatea are logica doar in vremurile de prosperitate si atunci este normal sa ceri unui guvern supraindatorat sa isi taie cheltuielile si sa aduca bugetul pe surplus.

Dar in vremuri de criza, aceste masuri vor adanci recesiunea si vor crea un sentiment de anti-reforma, ducand chiar la turbulente sociale.

In actuala criza, Grecia este cel mai graitor exemplu al pacatelor austeritatii, dar acest lucru este valabil si pentru companiile private, in special bancile.

Pentru ambele existau doua solutii, scrie Citu: falimentul sau salvarea financiara totala.

In schimb, Comisia Europeana si Fondul Monetar International (FMI) incearca sa forteze Grecia sa se incadreze intr-un program de austeritate foarte dur, in timp ce bancile sunt lasate sa isi continue afacerile ca inainte de criza.

"Oricine intelege economia stie ca Grecia trebuie sa se reformeze pentru a continua. Doar ca momentul ales este teribil de gresit", apreciaza analistul economic.

Faptul ca dupa trei ani de reforme in Grecia economia arata mult mai rau si perspectivele sunt descurajatoare este cel mai bun argument impotriva programului de austeritate la care este supus statul elen.

##SURVEY_FORM_209##

PIB-ul Greciei este asteptat sa isi continue declinul, la fel si investitile, in timp ce somajul va creste, iar inflatia sta peste tinta zonei euro.

Florin Citu remarca ca indicatorii macroeconomici nu arata niciodata gradul de toleranta al populatiei fata de reformele dure.

In Romania, guvernantii par sa repete greselile facute de greci, pentru ca, dupa ce de la inceputul anului au avut o perspectiva foarte optimista asupra economiei, brusc si-au dat seama ca masurile de austeritate aplicate in 2010 si 2011 trebuie sa fie amplificate, "total orbi fata de ce s-a intamplat in Grecia sau in alte economii care au aplicat masuri de austeritate dure".

Factorii de decizie din Romania ar trebui sa inteleaga mai intai particularitatile economiei romanesti: structura, rigiditatile acesteia, ce sustine cresterea ei si cum sa reduca volatilitatea preturilor.

"Apoi ar trebui sa aleaga politicile care se potrivesc cel mai bine cu economia romaneasca. Altfel, ne vom zbate la baza cresterii economice, in timp ce vom incerca noi idei dezvoltate pentru alte economii", conchide Citu.



Citeste si