21 Noiembrie 2012
Basescu vrea negociere, iar Ponta veto: care este miza bugetului UE, o tocmeala a bogatilor cu rudele sarace
Presedintele Traian Basescu explica felul in care interesul Romaniei e sa negocieze, iar Guvernul mentine varianta dreptului de veto la UE in privinta Bugetul 2014-2020. Care este, insa, miza acestui buget?
Ce vrea Traian Basescu
Traian Basescu a explicat ca presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, si-a asumat negocierea in continuare intre statele membre, pentru a ajunge la o concluzie. "Sigur ca noi am inceput aceasta negociere, stim grupurile care au un punct de vedere care ne convine pe PAC, un punct de vedere care ne convine pe Coeziune. Alte detalii nu sunt posibile in acest stadiu. Lucram la cautarea de aliante si de gasirea de solutii la nivelul UE", a adaugat presedintele.
Guvernul mentine varianta dreptului de veto la UE
Scenariul este inclus in memorandumul discutat in sedinta de marti a Guvernului si care include detalii privind participarea Romaniei la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat surse oficiale, potrivit Mediafax. Calculele indica faptul ca Uniunea Europeana ar urma sa reduca totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumatate doar din alocarile destinate Romaniei, fapt considerat inacceptabil de catre Guvernul de la Bucuresti.
Tocmeala bogatilor obositi cu rudele sarace din Est si Sud
Desi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de tari din Consiliu, plus Croatia, dezbaterea in jurul acesteia a generat discordie si polemici intense.
Taberele si cifrele
Bugetul actual al UE, pentru exercitiul 2007-2013, a fost de 993 miliarde euro. O reducere substantiala, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost ceruta ferm in ultimele luni din capitale ca Londra si Stockholm, argumentul principal fiind ca taierile de austeritate in perioada de recesiune trebuie operate si la bugetul UE, nu numai in bugetele nationale.
De cealalta parte se afla asa-numitul grup al "Prietenilor Coeziunii", format din 15 tari din Centrul si Estul Europei, precum si tarile din flancul sudic al UE - Spania, Grecia, Portugalia - beneficiare nete in ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizeaza reducerea decalajelor intre tarile dezvoltate si cele nou venite in clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celalalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricola Comuna (PAC), din care se fac platile directe pentru fermieri.
Un alt grup de tari cum ar fi Franta, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse sa accepte reducerea acestuia, amenintand ca vor folosi dreptul de veto daca taierile vor afecta drastic nivelul banilor promisi fermierilor lor.
Esecul reuniunii nu e exclus
Cheia atingerii consensului la Consiliile Europene afectate de diferende a fost intotdeauna realizarea compromisului Germania-Franta. Mai ales Marea Britanie si uneori Polonia au avut precedente de rezistenta solitara indelungata, fiind considerate nuci greu de spart la acest Consiliu. In prezent, atat Londra cat si Varsovia se situeaza ele insele pe pozitii ireconciliabile, un factor in plus care indica o eventuala nereusita.
Banii pentru Romania
Propunerea Van Rompuy reduce insa cu circa 8 miliarde de euro aceasta suma, introducand si unii algoritmi de calcul considerati discriminatorii de oficiali din Guvernul de la Bucuresti, potrivit unor surse citate de Mediafax.
Astfel, daca pragul din PIB este redus la 2,4%, este stabilit si un plafon de 15% pentru fondurile suplimentare primite peste bugetul 2007-2013 pentru tarile cu o rata de absorbtie sub 60%. Rata de absorbtie a Romaniei pe fondurile de coeziune nu depaseste in prezent 10%, iar acest criteriu pare introdus special pentru a reduce alocarea tarii noastre.