27 August 2013
5 pasi pentru recuperarea decalajului Romaniei privind fondurile europene
Mai sunt 4 luni pana la startul noului exercitiu financiar 2014 – 2020 si Romania inca nu a finalizat un draft coerent de Acord cu CE, care sa stabileasca prioritatile investitionale pentru care se vor acorda cele 40 de miliarde de euro. Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune astfel 5 masuri imediate pe care Guvernul ar trebui sa si le asume urgent pentru a scoate onorabil Romania din postura de tara incapabila de a trimite un document "matur".
1. Un mandat politic pentru o institutie integratoare a strategiilor sectoriale
Numai o astfel de abordare ar pune capat sirului nesfarsit de variante de documente la care aparent lucreaza in prezent Ministerele de linie fara niciun rezultat palpabil. Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, sa gestioneze conturarea unei Strategii Nationale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre - precum Polonia, atat de invocata in contextul regionalizarii - ar fi putut sa serveasca Guvernului drept sursa de inspiratie in acest sens, aceasta finalizand procesul de elaborare a unei Strategii Nationale cu orizont 2030 inca de anul trecut.
2. Consensul tuturor fortelor politice asupra fondurilor europene
IPP respinge promovarea in spatiul public a ideilor de schimbare radicala a actualei arhitecturi institutionale, mai ales a acelora privind crearea unor institutii de management regionale/locale a caror acreditare, care in general dureaza, ne va consta enorm in conditiile in care am dovedit o capacitate redusa de absorbtie. Regionalizarea este o responsabilitate nationala care nu trebuie sa intarzie procesul de programare.
3. Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes national/regional
Aceste proiecte ar trebui sa fie continuarea fireasca a prioritatilor investitionale identificate in Strategia Nationala de Dezvoltare, IPP apreciind ca aproximativ jumatate din bugetul viitorului exercitiu financiar (aprox. 20 miliarde euro) ar trebui investiti pentru a genera cu adevarat dezvoltare la nivel regional. Anumite sectoare strategice de activitate – sistemul energetic, sistemul de sanatate, infrastructura serviciilor sociale, valorificarea deseurilor, cadastrul – vor ramane in continuare vulnerabile in absenta unor proiecte majore predefinite care sa raspunda unor politici nationale in domeniile de referinta, in acord cu cerintele europene.
4. Sprijinirea beneficiarilor prin asistenta tehnica si audit
Multitudinea de institutii si verificari care nu se orienteaza strategic in zonele cele mai expuse riscului de frauda, nu justifica impresionanta derulare de forte a personalului implicat in actul de control si nu controleaza cu aceeasi interpretare a cadrului legal/contractual, ajungand la solutii diametral opuse in aceeasi speta au condus, in actualul exercitiu financiar, la corectii financiare in valoare totala de aproximativ 700 milioane de euro la sfarsitul anului trecut, practic 20% din toata suma pretinsa a fi absorbita de catre tara noastra la sfarsitul lunii iulie 2012.
5. Existenta unui buget unic pentru investitii
Situatia curenta – in care avem un buget national distinct de alocarile din fonduri europene, cu reguli diferite - trebuie sa inceteze in viitorul exercitiu financiar, fondurile structurale urmand a deveni parte din Bugetul de Stat, supunandu-se acelorasi reguli de transparenta si fiind alocate pentru a raspunde cu succes prioritatilor de investitii stabilite prin Strategia Nationala de Dezvoltare, a caror realizare nu trebuie sa fie conditionata de sursa de finantare.
Recentele practici de adoptare de HGuri, fara transparenta corespunzatoare, prin care se aloca fonduri guvernamentale numai anumitor proiecte de interes pentru conducerea Guvernului in timp ce altora nu le explica nimeni din ce cauza sufera intarzieri la rambursare si, mai ales, cat vor mai dura aceste intarzieri, trebuie sa inceteze, pentru redobandirea increderii in corectitudinea mecanismelor de selectie a proiectelor. Romania trebuie sa demonstreze ca acorda acces nepreferential la fonduri din care ar trebui sa se faca in prima instanta platile pentru proiecte, Guvernul urmand sa isi recupereze ulterior sumele globale de la Comisie prin rambursare.