Semne bune anul are: cele mai probabile scenarii in economie, finante si banci
2014 se anunta un an si mai dificil decat 2013. Va fi un an marcat de alegerile prezidentiale si europarlamentare, evenimente care cel putin la nivel teoretic si, daca FMI va mentine controlul strict al bugetului, nu ar trebui sa produca insa dezechilibre macroeconomice. WALL-STREET.RO iti prezinta cele mai probabile scenarii din macroeconomie, finante si banci pentru 2014, probabil cel de-al treilea an consecutiv de crestere economica.
Cresterea economica va incetini in 2014
Majoritatea analistilor considera ca 2014 va fi un nou an de crestere economica, insa ritmul se va tempera fata de 2013.
Media estimarilor se situeaza in jurul nivelului de 2%, fiind sanse mari daca nu vor exista derapaje macroeconomice in contextul celor doua serii de alegeri sa vedem un PIB in crestere cu peste 2%.
"Dupa parerea mea, in 2014 vom avea o crestere economica mai lenta decat in acest an, de circa 2%, mai ales ca agricultura va avea o contributie mai diminuata, ar putea fi chiar negativa, dar eu sunt optimista ca va avea o contributie moderata. De asemenea, si contributia exporturilor va fi mai scazuta anul viitor, e greu de scazut ca dinamica de anul acesta se va repeta", a spus consultantul Deloitte Melania Hancila (foto) la finalul anului trecut.
De asemenea, economistul sef al ING Bank, Vlad Muscalu, prognozeaza o crestere de 2,3% in acest an, mai lenta fata de estimarea de 2,8% pentru 2013.
Analistul financiar Lucian Isar este insa mai pesimist si crede ca economia "va stagna cu un ritm de crestere de 1% plus/minus 0,5 puncte procentuale" in 2014.
Vom vedea o privatizare in 2014?
De la vanzarea Automobile Craiova catre Ford, in 2007, statul roman nu a mai reusit sa privatizeze nicio companie importanta din portofoliu, CFR Marfa adaugandu-se in 2013 pe lista tranzactiilor esuate intr-un mod rusinos. Cupru Min si combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea sunt precedentele esecuri rasunatoare la capitolul privatizari.
Cel putin la nivel declarativ, Guvernul este pregatit sa reia in 2014 procesul de privatizare al CFR Marfa, Oltchim si Cuprumin si sa aduca pe Bursa Electrica si Hidroelectrica, dar bancherul de investitii Doru Lionachescu nu este convins ca USL este opusa ideologic privatizarii.
„Ceea ce putem spera, maxim, este o continuare timida a vanzarii de pachete ultra-minoritare pe bursa sau evenutual incercari disperate de a viabiliza prin privatizare, in ceasul al XII-lea, companiile falite ale statului. Privatizarea ca unica solutie realista de eficientizare a sectorului public nu este constientizata de guvern si nici nu este acceptata politic de coalitia USL”, a spus Doru Lionachescu (foto), intr-un scurt interviu din seria previziunilor economice Wall-Street.ro pentru anul 2014.
Deficitul bugetar va fi tinut sub control
2014 ar trebui sa fie inca un an de macrostabilitate pentru Romania, in contextul in care tinta oficiala convenita cu FMI este de 2,2% pe cash, dar exista totusi riscuri ca, din cauza celor doua runde de alegeri (europarlamentare si prezidentiale), sa apara si derapaje.
FMI ar trebui insa sa tina sub control eventualele excese din partea Guvernului, iar anul incepe chiar cu o vizita a Fondului pentru a gasi solutii de compensare a veniturilor pierdute ca urmare a amanarii accizei la carburanti.
"Pentru a asigura atingerea tintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesara adoptarea unor masuri care sa compenseze veniturile pierdute in urma amanarii cu trei luni a majorarii accizei la carburanti. Autoritatile au cerut discutarea unor astfel de masuri in luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizata combinarea primelor doua evaluari ale programului economic sustinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizita la Bucuresti in luna ianuarie", potrivit unei declaratii de presa transmisa luni de reprezentantul rezident al FMI in Romania si Bulgaria, Guillermo Tolosa.
Tot la un deficit bugetar similar se asteapta si economistul sef al ING pentru acest an, 2,3% din PIB, dar in ceea ce priveste deficitul pe ESA are "unele dubii ca lucrurile vor arata la fel de bine ca cifrele pe cash".
Investitiile straine directe isi vor consolida tendinta de revenire
In 2014 s-ar putea consolida trend-ul de revenire a investitiilor strain directe (ISD), chiar daca la 10 luni cifrele referitoare la ISD-uri nu sunt prea optimiste. Investitiile straine directe au totalizat in primele zece luni din 2013 aproape 1,82 miliarde de euro, in scadere cu 8,2% fata de perioada similara din 2012.
Totusi, sunt sanse ca ultimele doua luni de anul trecut sa aduca nivelul ISD-urilor pe plus si in 2013, in contextul in care in 2012 datele finale ale INS si BNR au aratat o crestere de 19% fata de anul anterior, pana la 2,138 miliarde euro. In urma cifrelor definitive, 2012 a devenit primul an de dupa criza financiara in care investitiile straine au crescut, trend-ul descrescator incepand odata cu sfarsitul anului 2008.
Optimismul cu privire la ISD-uri este impartasit si de CEO-ul Alpha Bank, Sergiu Oprescu (foto), care a sustinut recent ca Romania poate atrage in perioada 2014-2020 investitii straine de 26 miliarde de euro, nivel similar cu cel din perioada 2007-2013.
"Am avut in perioada 2007-2013 din fonduri europene 19,2 miliarde de euro, pentru care rata de absorbtie a fost de 26%, o economisire interna, reprezentata de economiile agentilor economici si ale populatiei, de 19 miliarde de euro si au fost 26 miliarde de euro investitii straine directe. Ducandu-ne pe perioada urmatoare, de sapte ani, 2014-2020, putem sa luam in calcul ca avem 22 de miliarde de euro din fonduri europene, bineinteles ca trebuie sa lucram la rata de aborbtie. Avem bineinteles o economisire mai mica pe perioada urmatoare (11 miliarde de euro) si este estimata sa fie o economisire mai mica, si putem sa luam in calcul, daca cream un mediu economic de interes, daca reusim sa transmitem semnalele si increderea necesare, un nivel de 26 miliarde de euro investitii straine directe", a spus Oprescu in decembrie 2013.
Pe de alta parte, analistul Lucian Isar crede ca "anul 2014 va fi pentru Romania unul de stagnare economica si aminare a investitiilor pana cand mediul investitional va intelege ce este gluma si ce este realitate in politica romaneasca".
Dobanzile la lei vor continua sa scada
Dupa cum spera si guvernatorul BNR si toti clientii bancilor ce au imprumuturi cu dobanda variabila, tendinta de scadere a dobanzilor in lei va continua si in acest an.
De altfel, Andrew Gerber, Director Managementul Produselor Retail BCR, cea mai mare banca din piata dupa active, preciza la finalul anului trecut ca marea provocare pentru banci in 2014 va fi sa opereze intr-un mediu puternic concurential si cu dobanzi scazute.
"Dobanzile in lei au inceput sa scada. Nu mai exista motive sa iei un imprumut in euro cand poti sa te imprumuti in lei", a explicat Gerber.
In acest context, oficialul BCR se asteapta ca in 2014 sa apara semnele revenirii creditarii.
Un nou semnal pentru continuarea trend-ului descendent al dobanzilor ar putea fi dat miercuri, 9 ianuarie, cand consiliul de administratie al BNR ar putea sa taie din nou dobanda cheie si chiar sa reduca rezervele minime obligatorii. Procesul de relaxare monetara a inceput in iulie 2013 si a fost marcat de patru taieri consecutive ale dobanzii cheie, de la 5,25% la 4%.
Isi va reveni creditarea in 2014?
Inglodate de creditele neperformante, bancile nu au facut prea mari eforturi pentru a da mai multe credite anul trecut si nici clientii, persoane fizice sau companii, ajunsi la limitele indatorarii nu opuneau o cerere puternica pentru a accesa noi imprumuturi.
2014 ar putea fi un an in care atat BNR, cat si bancile, sa incerce resuscitarea creditarii. La inceputul lui decembrie 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca, pentru sustinerea creditarii, banca centrala este pregatita sa reduca rezervele minime obligatorii in 2014, care insumeaza circa 6 miliarde de euro la valuta si 3-4 miliarde de euro la lei, chiar daca in piata monetara se inregistreaza un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro.
De altfel, economistul Florin Citu este convins ca BNR va reduce rezervele minime obligatorii la lei si valuta chiar din prima sedinta din acest an, si va lasa in piata, cu mare intarziere, lichiditate pe termen lung, necesara finantarii economiei, dar reluarea creditarii presupune si masuri de relaxare fiscala.
"Acest comportament sustine ipoteza mea ca nu exista un exces de lichiditate in economie, ci doar o nepotrivire de scadente intre lichiditatea de la BNR pe termen scurt si interesul de creditare al economiei pe termen lung. In plus reducerea RMO, desi este o masura buna, vine, in stilul BNR, foarte tarziu. Mai exact, cinci ani mai tarziu decat avea nevoie economia reala", a afirmat Citu, citat de Mediafax.
In schimb, cifrele referitoare la creditarea pe zona corporate in zona euro sunt destul de sumbre, dupa o scadere record de 3,9% in luna noiembrie 2013. Tendinta de scadere sporeste astfel presiunea asupra Bancii Centrale Europene (BCE) pentru masuri mai ample de stimulare a economiei uniunii monetare.
"In mod ingrijorator, nu exista niciun semn al unei schimbari a trendului de creditare catre companiile din zona euro, iar aceasta situatie amplifica presiunea asupra BCE sa actioneze. Bancile considera probabil ca situatia economica si perspectivele din multe tari din zona euro creeaza un climat inca nesigur pentru creditare, in pofida cresterii economice modeste inregistrate de zona euro", a declarat economistul sef pentru Europa al IHS Economics, Howard Archer.
Taxele si impozitele nu vor cobori in 2014
Cu toate ca economia reala ar avea nevoie de o gura de oxigen, in sensul unei relaxari fiscale, 2014 va fi cel mai probabil un an fara reduceri de taxe si impozite. Din contra, s-ar putea ca, dupa cele 3 luni in care a fost amanata, acciza la carburanti sa fie introdusa. In acest an ar fi trebui, conform promisiunilor facute de reprezentantii coalitiei de guvernare, sa fie reduse contributiile sociale, insa doar daca va permite bugetul.
Avand in vedere ca FMI a reactionat imediat la decizia de amanare a accizei la carburanti, care ar fi crescut deficitul bugetar usor, este destul de clar ca reprezentantii Fondului nu vor permite alte reduceri de taxe si impozite.
"Cat despre taxe mai mici in 2014, se pare ca nu poate fi vorba de asa ceva. „Bugetul nu permite”. Pe de alta parte, probabil nu o sa vedem nici cresteri spectaculoase de taxe. Sa speram ca mult-discutatul proiect al Bancii Mondiale privind modernizarea ANAF va fi demarat conform planului in 2014 si atunci, prin imbunatatirea gradului de colectare, „bugetul” va permite, in fine, si reducerea TVA si a contributiilor de asigurarilor sociale", apreciaza consultantul fiscal Alexander Milcev, partener EY Romania.
Consolidarea sistemului bancar va continua
Dupa ce anul 2013 a fost marcat de numeroase deal-uri ce au primit acordul BNR, anul acesta si-ar putea gasi cumparator inca cateva banci sau ar putea sa fie cedate active astfel incat sistemul bancar din Romania, ce numara in prezent 41 de institutiii, sa se consolideze.
Anul trecut, Raiffeisen Bank a cumparat portofliul de credite de retail al Citibank, UniCredit Tiriac Bank a preluat retail-ul de la RBS Bank, grupul polonez Getin Holding a preluat Romanian International Bank (RIB), omul de afaceri Dorinel Umbrarescu a cumparat ATE Banl de la grupul elen Piraeus, iar Marfin Bank a preluat clientii Bank of Cyprus.
Pe de alta parte, banci precum Millennium Bank, Volksbank sau Carpatica si-a putea schimba in 2014 actionariatul, preluate de catre banci mai mari deja prezente in Romania sau de catre investitori nou intrati pe piata.
"Nu sunt convins ca unele banci internationale cu prezenta in Romania vor rezista in 2014. Am vazut si in acest an (2013 - n.r.) miscari in acest sens si cred ca tendinta va continua", este de parere Andrew Gerber, Director Managementul Produselor Retail BCR, care lasa de inteles ca miscari precum cele ale Citibank pe zona de retail ar mai putea sa apara.
Primele semne ale reformei ANAF ar trebui sa apara in 2014
Lupta cu marea evaziune incepe teoretic in acest an, in contextul in care circa 2.000 de inspectori din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala, noua structura din cadrul ANAF, vor lua la puricat marii evazionisti. In noiembrie 2013, ANAF anunta recrutarea a 850 de inspectori, in timp ce diferenta pana la 2.000 de posturi urmeaza sa fie alocata in acest an.
Potrivit lui Octavian Deaconu, secretar general al ANAF, procesul de reorganizare a Agentiei inceput in 2013 pe baza proiectului de modernizare a Autoritatii Fiscale finantat de Banca Mondiala a presupus realocarea unor resurselor catre unitatile cu cea mai mare nevoie de personal.
In cursul acestui an ar trebui sa vedem si primele roade ale procesului de restructurare al ANAF, in sensul cresterii gradului de colectare, ceea ce s-ar transpune in mai multi bani la buget.
Odata ce gradul de colectare va urca, Guvernul va avea mai multe posibilitati de a reduce taxele si impozitele sau de alocare de sume suplimentare la ministerele care au mai multa nevoie, cum ar fi ministerul Sanatatii sau la Educatie.
Consumul, incotro?
Chiar daca 2013 a adus reintregirea salariilor bugetarilor, veniturile mai mari din buzunarele angajatilor de la stat nu s-au vazut inca in consum, care a batut pasul pe loc. Nici mediul privat nu a reusit sa compenseze si sa creasca salariile angajatilor astfel incat efectele sa se vada in statistici.
2014 insa ar putea sa aduca in cele din urma revenirea consumului, in contextul in care ar urma sa fie cel de-al treilea an la rand de crestere economica, ceea ce ar putea sa dezghete bugetele companiilor din mediul privat. Mai mult, Guvernul a decis majorarea in doua trepte a salariului minim, prima etapa fiind aplicata de la 1 ianuarie 2014, salariul minim brut urcand cu 50 de lei la 850 de lei.
De aceasta masura vor beneficia 804.225 de salariati, dintre care 238.143 din sectorul bugetar si 566.112 din sectorul concurential.
In cea de-a doua etapa, respectiv din 1 iulie 2014, vor beneficia de cresterea salariului de baza minim brut pe tara de la 850 la 900 de lei in total 966.405 salariati, dintre care 281.542 bugetari si 684.863 din sectorul concurential.