Grecia si eficienta economica cu care sunt proiectate investitiile publice
Dupa ultimele Jocuri Olimpice de iarna organizate la Soci de catre Rusia, au aparut in presa internationala opinii care au sustinut ca din punct de vedere financiar, astfel de evenimente nu se justifica pentru nici o tara, si acest argument poate fi cu siguranta demonstrat daca tinem cont de criza economica in care se tot zbate Grecia in ultimii sase ani.
Pe masura ce costurile organizarii Jocurilor Olimpice sporesc de la perioada la perioada, beneficiile economice ale extravagantei sportive au fost puse tot mai mult in discutie, in contextul in care economia globala se confrunta de ani buni cu o incetinire a cresterii. In Grecia, cele aproximativ 10 miliarde de euro cheltuite pentru a pune in scena "intoarcerea Jocurilor in casa Olimpica spirituala" a umflat datoria elena cu pana la trei puncte procentuale la acea vreme.
Intr-un colt obscur al unui parc zace dat uitarii un complex sportiv, unde in urma cu 10 ani, Atena a gazduit Jocurile Olimpice de vara. Odata un simbol fastuos, fostul amfiteatru olimpic reprezinta o emblema a risipei fara rost intr-o societate care a lasat o mostenire mixta: un metrou nou-nout, aeroport si alte elemente vitale de infrastructura care au imbuntatit in mod semnificativ traiul zilnic intr-un oras cu patru milioane de locuitori, care contrasteaza cu zeci de magazine de articole sportive si stadioane construite in graba pentru a respecta termenele, dar lasate acum in ruina.
Desi au fost considerate drept un succes in 2004, Jocurile Olimpice de vara de la Atena sunt vazute acum de catre eleni, cu furie, unul dintre factorii care au contribuit la criza financiara in care se zbate Grecia. Jocurile Olimpice au costat intr-un final de doua ori mai mult decat bugetul estimat, iar organizatorii nu au luat deloc in calcul utilizarea infrastructurii sportive in alte scopuri.