Cand democratia se confrunta cu populismul, nu are cine sa explice poporului ca solutiile usoare nu sunt neaparat cele castigatoare(economist)

Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lezea scrie, intr-o opinie publicata pe blogul bancii centrale, despre triumful ideilor de masa, formate prin intermediul retelelor de socializare, in fata opiniilor expertilor, si despre efectele asupra societatii.

“Intr-o lume in care indivizii sunt inclinati sa creada ceea ce le este favorabil si sa sconteze informatiile care le sunt defavorabile, este firesc ca retelele de socializare cele mai puternice sa se coalizeze in jurul prezervarii status-quo-ului, adica sa ataseze probabilitati maxime versiunii celei mai favorabile a viitorului. Si atunci, ce nevoie mai e de experti?”, scrie Lazea.

Ce a dus la decredibilizarea expertilor?

In opinia sa, printre cauzele care au dus la diminuarea credibilitatii expertilor in lumea contemporana se numara democratizarea informatiei facuta posibila de tehnologia moderna; tendinta indivizilor de a relationa doar cu grupurile care le impartasesc opiniile, indiferent de adevarul continut de acestea; erorile de judecata (sau de cinste) ale expertilor in anumite episoade-cheie.

Efectul acestei stari de fapt este, insa, unul defavorabil. “Intr-o epoca in care democratia se confrunta tot mai mult cu populismul, nu are cine sa mai explice poporului ca solutiile cele mai usoare nu sunt neaparat cele castigatoare”, a punctat Lazea.

El a dat cateva exemple in sustinerea opiniei. Primul este din stiintele naturii si arata faptul ca atasarea unei probabilitati mari frazei „schimbarile de clima sunt cauzate in mare masura de activitatea umana” presupune ca va fi necesar un efort colectiv pentru limitarea efectelor nocive ale activitatii umane asupra mediului.

“Toate acestea sunt neplacute si impopulare; de aceea este mult mai usor a atasa o probabilitate mica adevarului frazei de mai sus si a nega influenta omului asupra climei”, explica Lazea.

Al doilea exemplu, din economie, arata ca fraza „relaxarea fiscala va deteriora raportul dintre datoria publica si PIB, facand necesare masuri de corectie dureroase” este contestabila deoarece presupune anumite sacrificii: o crestere mai lenta a salariilor personalului bugetar, o mentinere a nivelului impozitelor si taxelor etc.

“Oare nu este mai usor/mai convenabil a crede ca deteriorarea finantelor publice nu va avea loc, fie pentru ca vom avea o crestere economica robusta la infinit, fie pentru ca dobanzile de platit la datoria publica nu vor mai creste, fie pentru ca guvernul va gasi solutii de a limita deficitul bugetar?”, subliniaza economistul BNR.

In al treilea exemplu, din religie, Lazea sustine ca fraza „sufletul isi continua existenta dupa moarte” este inconfortabila pentru majoritatea oamenilor deoarece, daca ar fi adevarata, ar presupune o imbunatatire a moralitatii pe acest pamant, pentru a beneficia de o soarta mai buna in cealalta dimensiune.

“Nu este oare mai usor a nega supravietuirea sufletului dupa moarte, caz in care nu mai trebuie sa-ti faci griji in legatura cu moralitatea vietii pe care o duci?”, mai scrie Valenti Lazea.

Ce risca societatea in acest context?

In concluzie, economistul BNR sustine ca se vor gasi intotdeauna majoritati care, in absenta unor dovezi certe, sa prefere varianta mai usoara, aceea care necesita minimum de schimbare sau de sacrificii.

“Astfel, democratia risca sa se transforme intr-o tiranie a majoritatii neinformate. Iar populismul reprezinta incununarea in sfera politicii a respectivei tiranii, adica triumful solutiilor facile in detrimentul solutiilor grele”, adauga Lazea.

De aceea, el este de parere ca este necesara o elita constienta, care sa ia in calcul si marimea consecintelor pe care un eveniment de probabilitate mica le poate antrena.

“De fapt, toata istoria ideilor, de la Arca lui Noe din Biblie si pana la lebedele negre ale lui Nassim Taleb arata acelasi lucru: societatile care se pregatesc din timp pentru evenimente improbabile, dar cu consecinte catastrofale, sunt cele care prospera. Societatile care nu se pregatesc sunt sortite pieirii”, a concluzionat Valentin Lazea.