BNR a identificat in raportul asupra stabilitatii financiare 5 riscuri, cel mai nou fiind legat de pretul locuintelor

In Raportul din mai 2017, BNR mentioneaza in mod expres ca nu se manifesta riscuri sistemice severe, iar cel mai mare risc, considerat ridicat, este cel al deteriorarii rapide a increderii investitorilor in economiile emrgente.

Referitor la riscul nou aparut, cel de crestere a preturilor pe piata imobiliara, reprezentantii BNR sustin ca este de intensitate redusa, insa in crestere. Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, a declarat, in cadrul conferintei de prezentare a raportului, ca preturile locuintelor din Romania au crescut, in ultimul an, cu 7%, peste valoarea de semnal stabilita de Comisia Europeana, de 6%.

Cat de periculoasa este cresterea preturilor la imobiliare?

In opinia sa, printre factorii care au contribuit la aceasta evolutie se numara cresterea economica, a veniturilor populatiei, dar si dobanzile care sunt inca la minime istorice. “Exista premisele unei noi faze de expansiune a pietei imobiliare, nu doar la noi, ci in toate tarile din regiune si este de datoria noastra sa o semnalam”, a subliniat Voinea.

Totodata, si accesibilitatea unui credit ipotecar standard s-a imbunatatit, pentru ca majorarea pretului locuintelor si cresterea avansului au fost contracarate de reducerile de dobanda si de cresterea veniturilor.

Pe de alta parte, BNR a mentinut la nivel moderat riscul generat de cadrul legislativ incert si impredictibil din domeniul financiar-bancar. In urma cu un an, acest risc era considerat sever, iar acum este moderat si in scadere.

Riscul legislativ, desi in scadere, inca produce efecte

Insa, desi cele doua legi care au determinat Banca Nationala sa emita un avertisment de risc sever asupra stabilitatii financiare in urma cu un an, respectiv Legea darii in plata si Legea conversiei creditelor in franci elvetieni la cursul istoric, si-au pierdut multe din prevederile initiale, BNR sustine ca efectele acestora inca se resimt.

“Riscul si-a redus intensitatea, dar aceste incertitudini, care au marcat anul trecut, nu au ramas fara rezultate. Facand o medie a creditelor raporate in Centrala Riscului de Credit, administrata de BNR, observam ca, daca avansul mediu pentru un credit ipotecar, exclusiv Prima casa, era 20% in 2015, acesta a crescut la 25% in 2016, pentru creditele cu o valoare de peste 20.000 de lei”, a subliniat Voinea.

Totodata, numarul de ani necesar pentru economisirea avansului pentru un credit ipotecar a crescut de la 4,5 la 5,6 desi, in paralel, au crescut si veniturile populatiei, a adaugat viceguvernatorul BNR.

La categoria riscuri moderate, insa in crestere de aceasta data, Banca Nationala a introdus tensionarea echilibrelor macroeconomice.

Potrivit raportului BNR, Romania are sanse sa se incadreze cu deficitul cash in limita a 3% din PIB in anii urmatori, dar nu sta la fel de bine cand vine vorba de deficitul ESA, cel urmarit de Comisia Europeana, sau de “celebrul” deficit structural.

In cazul deficitului ESA, BNR mentioneaza ca acesta se va situa la 3,5% in 2017 si 3,7% in 2018.

Deficitul structural, de neoprit!

Datele referitoare la deficitul structural arata chiar mai rau. De la 1% in 2013, acesta a urcat la 2,6% in 2016, si urmeaza sa ajunga la 3,9% in 2017 si la 4% in 2018.

Liviu Voinea a explicat ca obiectivul privind deficitul structural la care Romania s-a angajat prin semnarea pactului fiscal, de 1% din PIB in 2015, a fost atins inca din 2013, insa a revenit pe crestere.

“Ce inseamna deficitul structural? Practic, deficitul pe care l-ar avea bugetul daca economia creste la nivelul potential. Cresterea, in prezent, a deficitului structural, despre care avertizeaza si Comisia Europeana, se refera la acest lucru, la faptul ca economia creste peste potential”, a mai spus Voinea.

In concluzie, el a subliniat faptul ca, fata de aceeasi perioada a anului trecut, stabilitatea financiara s-a mentinut robusta, iar riscurile s-au diminuat, atat ca numar cat si ca intensitate.

“Contextul macroeconomic intern este favorabil, dar se acumuleaza tensiuni din perspectiva cresterii economice peste potential si a deficitelor gemene”, a subliniat viceguvernatorul BNR.