Daniel Daianu, despre deficit si cresterea pensiilor: Nu exista un simt al proportiilor. In 2022 ajungem la 7% deficit
“Daca maresti pensiile cu 40% in septembrie 2020, impactul in ultimele trei luni ale anului va fi de 0,7% din PIB. In mod evident, in anul urmatorul impactul va fi de trei ori mari mare. In 2020 ne ducem la peste 4%, in 2021 la 5,6%, iar in 2022 la 7% deficit. Am sentimentul ca nu exista simtul proportiilor. Aici nu vorbim de o ajustare de doar 0,4% din PIB, ci de intregi procente!”, a declarat Daniel Daianu, prezent la EU-COFILE 2019, eveniment organizat de Alpha Bank, BNR si ARB.
Guvernul demis PSD a programat o crestere a pensiilor cu 40% in septembrie 2020. Reprezentantii noului Guvern PNL au declarat ca nu vor amana si nu vor renunta la majorarea pensiilor, daca Parlamentul aproba aceasta modificare.
“Problema bugetului este de fluxuri. Angajamentele sunt coplesitoare si nu sunt ipotetice, nu sunt promisiuni. Multi nu inteleg magnitudinea acestora. Este greu pentru ca va fi un an de campanie electorala. Sunt promisiuni care creeaza oamenilor asteptari nerealiste; iesim cu bugetul din matca bine de tot”, spune Daianu.
In 2020 ne ducem la peste 4%, in 2021 la 5,6%, iar in 2022 la 7% deficit. Am sentimentul ca nu exista simtul proportiilor. Aici nu vorbim de o ajustare de doar 0,4% din PIB, ci de intregi procente!
Acesta subliniaza ca Romania are nevoie urgent de o consolidare bugetara care nu mai poate sa fie amanata, parghia politicii monetare nefiind o solutie pentru rezolvarea problemei deficitului.
“Daca nu construim cu grija bugetul pe anul 2020, vom intra in procedura de deficit excesiv. Putem evita acest lucru daca avem corectii credibile, insa daca noi mergem spre deficit 4% in 2020 atunci va fi greu sa convingem expertii Comisiei Europene sau ai agentiilor de rating”, mentioneaza presedintele Consiliului Fiscal.
O sa ma intrebati ca de ce nu s-au facut aceste lucruri pana acum? Raspunsul este simplu: Nu au vrut unii!
De asemenea, importanta cresterii gradului de absorbtie a fondurilor europene va creste exponential in acest context.
“O absorbtie de fonduri UE intensa ar putea sa sustina un nivel al cheltuielor publice care te ajute intr-o perioada complicata; ar avea o functie de stabilizare. Noi, neavand spatiu fiscal, am putea sustine o parte din cheltuielile publice, fara adancirea deficitului, printr-o absorbtie mai intensa de fonduri UE”, afirma Daianu.
Potrivit celor mai recente date de la Ministerul Finantelor, executia bugetului general consolidat s-a incheiat pe primele noua luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost in suma de 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari fata aceeasi perioada a anului precedent.