25 Noiembrie 2019

Protestatari cer daune morale de 200.000 de lei de la Jandarmerie



20 de protestari care au fost amendati nelegal de jandarmi pe 30 martie 2018, cu ocazia congresului PSD in care Liviu Dragnea a fost reconfirmat in functia de sef al partidului, cer daune morale de 200.000 de lei de la 36 jandarmi si de la Jandarmeria Bucuresti.

Asta dupa ce au contestat in instanta contraventiile, iar judecatorii le-au dat dreptate. Printre cei care au contestat decizia si au castigat se afla si protestatarul surdo-mut amendat pentru "scandarea de lozinci" anti-PSD.

Printre jandarmii chemati la bara sunt mai multi subofiteri, dar si doi ofiteri cunoscuti: capitanul Raducu Serban - care a fost filmat in ianuarie 2018 cum lovea un protestatar in Piata Universitatii si s-a remarcat prin interventia de la DNA cand a fost citat Liviu Dragnea - si colonelul Sebastian Cucos, fost sef al Jandarmeriei, cercetat in dosarul protestului din 10 august 2018.

Prejudiciile

Cei 20 de protestatari au deschis, luni, procesul la Judecatoria Sectorului 1 din Bucuresti.

"Solicitam obligarea paratilor la plata sumei totale de 200.000 lei, respectiv de 10.000 lei pentru fiecare reclamant, proportional cu culpa fiecarui parat, reprezentand despagubiri aferente prejudiciului moral cauzat prin sanctionarea contraventionala nelegala a subsemnatilor pentru participarea la o contramanifestatie in data de 10 martie 2018," se arata in cererea de chemare in judecata.

Protestatarii arata ca prin contraventiile primite ar fi fost prejudiciati, li s-a restrans dreptul de a participa la o adunare publica si, mai mult, le-ar fi fost indusa starea de temere ca vor fi sanctionati din nou in viitor, daca vor participa la adunari publice similare, resimtind presiunea amenzilor stabilite.

"Nu in ultimul rand, subsemnatii am fost obligati sa contestam procesele-verbale nelegale intocmite de parata, prezentandu-ne la termenele de judecata pe care solutionarea plangerilor noastre le-a presupus, renuntand la timpul nostru liber ori lipsind de la locurile de munca pentru a fi prezenti in sala de judecata si indurand disconfortul procesului civil intern," explica protestatarii.

In sprijinul lor, protestatarii invoca jurisprudenta CEDO, care a statuat ca statele nu au numai obligatia de a proteja dreptul la intrunire pasnica, dar si pe aceea "de a se abtine sa aduca restrangeri indirecte, abuzive exercitiului acestui drept."



Citeste si