13 Aprilie 2022

Președintele Băncii Mondiale, vizită la Cotroceni. Ce a discutat cu Klaus Iohannis



Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David R. Malpass,

Agenda discuţiilor a vizat cu prioritate situaţia generată de războiul din Ucraina, cu accent pe asistenţa pe care Banca Mondială ar putea să o acorde autorităţilor române şi ţărilor din regiune, în general, în efortul de gestionare a situaţiei refugiaţilor, scrie Agerpres.

De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, a fost discutată nevoia de dezvoltare a parteneriatului dintre Grupul Băncii Mondiale şi România, pentru un răspuns cât mai adecvat în raport cu provocările economico-sociale actuale.

Preşedintele Grupului Băncii Mondiale a subliniat rolul important al României în gestionarea fluxului de refugiaţi de la graniţele ţării, inclusiv în privinţa sprijinului pentru Republica Moldova, şi a transmis aprecieri privind modul în care ţara noastră gestionează situaţia generată de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Malpass a exprimat intenţia Băncii Mondiale de a include ţara noastră, dar şi Republica Moldova, în rândul beneficiarilor sprijinului mobilizat până în prezent de instituţia financiară internaţională, la nivel global, în contextul războiului din Ucraina.

Citește și: Banca Mondială: Războiul din Ucraina e o frână în economia României

Şeful statului a discutat cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi pe marginea prognozelor macroeconomice ale instituţiei financiare, atât la nivel global, cât şi pentru România. La rândul său, preşedintele Grupului Băncii Mondiale a exprimat angajamentul instituţiei de a sprijini priorităţile de dezvoltare ale României, în acord cu cadrul actual de parteneriat şi în virtutea bunei relaţii de cooperare pe care instituţia financiară internaţională a avut-o cu România în ultimele trei decenii.

De asemenea, David R. Malpass a precizat că Banca Mondială va continua să acorde sprijin în raport cu agenda de reforme în domenii precum educaţia, sănătatea, protecţia socială, reforma administraţiei şi companiilor de stat, dar şi creşterea securităţii energetice şi a securităţii alimentare, cu accent pe gestionarea provocărilor generate de schimbările climatice şi pe nevoia de creştere a competitivităţii în economia României.



Citeste si