Statul se caută prin buzunare ca să poată plăti facturile întârziate la furnizorii de energie și gaze. Mai e nevoie de 2 miliarde

Este vorba despre sumele datorate și decontate treptat de statul român furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, după ce Guvernul s-a angajat să returneze diferența dintre prețul de piață al energiei și prețul plafonat, achitat de consumatori.

De ce le achită statul furnizorilor costurile plafonării facturilor

Într-un scenariu optimist, diferența urma să fie achitată din suprataxarea profiturilor companiilor din energie - doar că, odată ce prețurile energiei s-au normalizat, suprataxarea nu mai aduce suficienți bani. Însă, fără această decontare, furnizorii merg în pierdere, deși nu este vina lor, ci pur și simplu sunt nevoiți să suporte costurile politicilor guvernamentale.

Mai simplu spus, consumatorul plătește 0,68 lei/Kwh, dar furnizorul cumpără energia respectivă de pe piață cu un preț care poate fi și de două ori mai mare (afară de Hidroelectrica, care practic își produce singură energia pentru clienți). Furnizorul nu poate crește prețul, fiindcă acesta este impus de ordonanța privind plafonarea. Dar statul și-a asumat că îi va acoperi pierderile produse de această măsură de sprijin, introdusă în plină criză a energiei. Doar că acum, statul a descoperit că nu prea are de unde să acopere aceste pierderi.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că s-au făcut plăți din Fondul de tranziţie energetică şi din impozitul pentru venitul suplimentar plătit de producătorii de gaze. S-au luat și 3,1 miliarde de lei din Fondul de solidaritate. Dar ANRE a calculat că ar mai exista facturi neplătite de circa 2 miliarde de lei. Ca urmare, Sebastiam Burduha a a cerut încă două miliarde la rectificarea bugetară.

Și Comisia Europeană ne cere să renunțăm la plafonarea facturilor

Atât de la Bruxelles cât și din piața de energie vin acum semnale privind nevoia unei modificări a schemei de plafonare, în vreme ce furnizorii se plâng constant că statul întârzie cu plata sumelor cuvenite drept compensație. S-a ajuns chiar ca plafonarea să fie contestată la Curtea Constituțională a României.

Teoretic, plafonarea ar trebui să se încheie abia în aprilie 2025. Dar Comisia Europeană le-a recomandat tuturor statelor UE, nu doar României, să pună capăt până la sfârșitul acestui an măsurilor de sprijin în domeniul energiei. Bruxelles-ul a precizat că, dacă prețurile energiei vor crește iar, se recomandă măsuri țintite pe consumatorii casnici și non-casnici vulnerabili și pe stimularea eficienței energetice.

Conform ANRE, decontul total al plafonării facturilor la energie electrică și gaze trecuse, în august, de 18,7 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor calculase anul trecut că ar fi doar 5 miliarde.

În ciuda proporțiilor uriașe luate de costul acestor măsuri, ministrul Energiei nu e convins că schema de plafonare ar trebui abandonată – lucru nu tocmai surprinzător, înaintea unui an electoral. ”Având în vedere că preţurile în piaţă au scăzut, dacă este să ajustăm această schemă, o vom face într-un mod etapizat, transparent şi în consultare cu toate componentele lanţului”, a afirmat recent Sebastian Burduja.