Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe Sed Lex, Vasile Marica, susţine că sunt proteste ale angajaţilor din Finanţe şi ANAF în toată ţara, iar în perioada următoare va avea loc o şedinţă pentru a decide acţiunile viitoare. Totodată, Confederaţia Patronală Concordia transmite că se pune prea multă presiune pe mediul privat, în timp ce preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, susține că 600.000 de bugetari sunt afectați de reducerea sporului pentru condiții vătămătoare.
Protestele la ANAF continuă. Nu s-a luat o decizie pentru greva generală
"Sunt proteste în toată ţara la ora actuala...Vom avea o discuţie cu colegii noştri acum, sunt toţi din ţară în sală şi vom discuta ce facem de aici încolo şi vă vom comunica ulterior", a declarat, joi, Vasile Marica, în faţa Ministerului Finanţelor.
Întrebat dacă mai este în picioare ameninţarea că angajaţii de la Minister ar putea să refuze să vină la muncă în zile importante ale lunii el a afirmat că "orice ameninţare este valabilă atâta timp cât colegii noştri solicită să continuăm sau să ne oprim din acţiunile de protest".
"Eu nu sunt decât purtătorul de cuvânt şi vocea colectivă a celor pe care îi reprezint. Nu sunt eu liderul care ia decizii. Colectivul este cel care decide. Eu sunt doar un purtător de cuvânt, un purtător de mental colectiv pe care încerc să-l gestionez la ora actuală şi să găsim o formulă comună în ceea ce urmează", a precizat Vasile Marica.
De asemenea, el s-a declarat convins că "până la anul Guvernul va avea bani şi să crească, să revină veniturile tuturor bugetarilor şi banii de pensii necesari". Vasile Marica a declarat că situaţia creată de adoptarea pachetului de măsuri pentru reducerea deficitului a dus la scăderea colectărilor cu 40% în iunie.
"Dacă eşti demobilizat, toţi colegii noştri sunt demobilizaţi, la ora actuală toată lumea vorbeşte despre dat afară, concedii, cine rămâne, cine nu rămâne, vă închipuiţi că foarte greu mai poţi să mobilizezi oamenii să colecteze", a mai spus Vasile Marica.
Peste jumătate de milion de bugetari, afectați de reducerea sporului pe condiții vătămătoare
"Aproximativ 100-150.000 de persoane beneficiau de plafonul maximal (15% - n. r.), restul sunt la diferite plafoane. Deci, undeva în jur de 600.000 de persoane sunt afectate de această ordonanţă, care evident înseamnă o scădere de trai la care dacă adăugăm efectul creşterii TVA-ului - după cele spuse de domnul premier - cu două puncte procentuale general şi cu încă două până la şase puncte procentuale în particular, adică alimente, medicamente, energie etc., evident că asta înseamnă o scădere de trai de cel puţin 15% numai din TVA", a afirmat Hossu, la ieşirea de la discuţiile cu premierul Ilie Bolojan.
Liderul sindical a precizat că vineri, la ora 12:00, va fi convocat Consiliul Naţional Tripartit pe dialog social pentru a analiza textul actului normativ pe care Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea.
"Mâine, la ora 12:00, dacă nu se întâmplă alte probleme, vom avea Consiliul Naţional Tripartit pe dialog social pe textul legii pe care Guvernul vrea să-şi asume răspunderea în faţa parlamentului. (...) Nu ştim textul legii, o să-l primim cam în 2-3 ore. Deci, în principal, ce am discutat este că trebuie structurat dialogul şi trebuie convocat Consiliul Naţional Tripartit pentru dialog social, pentru că, practic, textul pe care îşi asumă Guvernul trebuie să-l avem şi noi. Se finalizează, ni s-a spus acum la Ministerul de Finanţe, şi cum se finalizează îl vom primi", a menţionat el.
Bogdan Hossu crede că deocamdată nu vor fi alte măsuri care vor afecta salarizarea bugetarilor, însă a avertizat că la rectificarea bugetară instituţiile nu vor primi bani în plus, deci vor trebui să se încadreze în anvelopa salarială existentă. În acest context, dacă nu vor ajunge banii de salarii, vor trebui fie să facă disponibilizări, fie să găsească o formulă de a trimite oamenii în concediu fără plată.
"Nu cred că vor fi alte măsuri în etapa actuală. Indirect, singurul lucru care va avea efect asupra concedierilor este că la rectificarea de buget nu se vor primi bani suplimentari la instituţii, deci vor trebui să se încadreze în valoarea bugetată până la ora actuală. Şi asta implică... este greu de spus, căci se va negocia cu fiecare ordonator de credit în parte. Deci, ori dau oamenii afară, ori fac alt kurtzarbeit, sunt diferite măsuri. S-ar putea să fie 5 zile neplătite, dar va fi ca rezultat al discuţiei cu partenerii sociali de pe planul local", a susţinut acesta.
Sindicalistul a admis că, în toamnă, dacă o instituţie nu va avea suficienţi bani de salarii, ar putea decide ca unii angajaţi să rămână acasă în concediu neplătit un anumit număr de zile.
"E adevărat. E posibil aşa ceva. Eu am spus că e posibil, pentru că în condiţiile în care se discută că nu vor fi alocate resurse financiare suplimentare faţă de aprobarea de buget şi că fiecare ordonator trebuie să se încadreze în suma care este alocată prin aprobarea bugetului iniţial, am tras concluzia de bun simţ că ori se vor face disponibilizări, ori se vor face nedisponibilizări, dar în momentul respectiv, pentru că acum, cu aplicarea reducerii de sporuri, resursele financiare pe ordonator cresc", a afirmat Bogdan Hossu, adăugând că multe instituţii îşi depăşesc bugetul alocat iniţial, în primul rând Ministerul Justiţiei.
Întrebat dacă sporurile de condiţii vătămătoare pot fi incluse în salarii sau trecute pe alt tip de sporuri, aşa cum se pare că intenţionează să facă anumite instituţii, Hossu a răspuns: "Pe salarii nu pot să treacă, pentru că Legea de salarizare bugetară nu permite acest lucru. Singurul lucru pe care l-am semnalat şi noi premierului este faptul că anumite instituţii bugetare jonglează cu interpretarea legii din punct de vedere al sporului. Legea se referă numai la sporul de condiţii vătămătoare, dar mai sunt şi alte sporuri care s-au inventat".
Preşedintele Cartel Alfa a susţinut că reprezentanţii sindicatelor au atras atenţia premierului că măsurile de până acum sunt focalizate pe lucrători şi pensionari şi că vor fi conflicte sociale tot mai multe.
"Pe măsurile anunţate în conferinţă, pentru că aveam şi noi pe surse, ca să spunem aşa, măsurile respective mai în detaliu cu efectul financiar, i-am atras atenţia domnului premier că din acest punct de vedere măsurile sunt focalizate numai către lucrători şi către pensionari şi că în condiţiile actuale, neexistând o distribuţie uniformă a efortului de strângere a curelei, vom avea - ei în principal, noi din punct de vedere organizatoric - mari probleme, pentru că vor fi conflicte sociale deschise din ce în ce mai multe", a arătat el.
Referitor la faptul că pragul de la care se va aplica CASS de 10% pe pensii a fost coborât la 3.000 de lei, de la 4.000 de lei cum s-a discutat iniţial, liderul sindical a apreciat că a fost o decizie "pur contabilă", până că "au constatat că numărul de pensionari care deveneau contribuabili era prea mic şi, ca să mărească numărul, au coborât pragul, pentru că asta este problema".
Concordia: Trebuie luate măsuri care să nu compromită viitorul economic al României
Aceştia atrag atenţia că abordarea aleasă "pune din nou o povară disproporţionată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat şi suprataxat comparativ cu multe ţări din regiune".
"Confederaţia Patronală Concordia îşi exprimă profunda îngrijorare şi nemulţumire faţă de pachetul de măsuri fiscale anunţat astăzi de premierul României. Deşi înţelegem imperativul echilibrării bugetare şi urgenţa gestionării deficitului record, constatăm cu dezamăgire că din nou mediul privat şi cetăţenii vor purta povara principală a acestor măsuri", transmit oamenii de afaceri.
În opinia acestora, pachetul anunţat reprezintă o nouă lovitură pentru mediul de afaceri prin măsuri care se cumulează şi se amplifică reciproc. Astfel, creşterea TVA-ului de la 19% la 21% pentru cota standard şi de la 9% la 11% pentru alimente şi medicamente va lovi direct în puterea de cumpărare a românilor şi va creşte substanţial costurile operaţionale pentru toate companiile. De asemenea, vom asista la noi pusee inflaţioniste, în condiţiile în care România are deja cea mai ridicată rată a inflaţiei din UE.
"Măsura prin care sectorul HoReCa trece de la 9%, la 11% TVA va afecta foarte multe afaceri din această industrie, deja fragilizată. Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% - o creştere cu 60% într-o singură măsură - reprezintă o supraimpozitare nejustificată a investitorilor şi antreprenorilor care au contribuit la dezvoltarea economiei româneşti. În doar trei ani, acest impozit s-a dublat, de la 8% la 16%, descurajând investiţiile şi dezvoltarea mediului antreprenorial", spune Confederaţia.
În ceea ce priveşte majorarea accizelor cu 10% pentru combustibil, alcool şi ţigări, în cazul carburanţilor va afecta direct costurile de transport şi operaţionale ale tuturor companiilor, reducând competitivitatea economiei româneşti, într-o perioadă foarte dificilă pentru economiile statelor europene.
"Creşterea cumulată de 15% a accizei la bere, în 2025, este cea mai agresivă de până acum şi se produce cu ignorarea unui calendar predictibil de creştere graduală a accizei la bere pentru 2025 şi 2026, aprobat nu mai departe de luna octombrie a anului trecut. Acest lucru va pune o presiune semnificativă pe un sector al berii cu o contribuţie anuală la PIB de 3 miliarde de euro. Creşterea accizelor se estimează că va genera venituri bugetare de 1,5 miliarde lei în 2025 şi aproape 5 miliarde lei în 2026, acestea fiind de fapt costuri care se vor răsfrânge asupra întregii economii prin creşterea preţurilor la transport şi distribuţie", atenţionează mediul de afaceri.
Suprataxarea profiturilor băncilor se va transfera inevitabil în costuri pentru întreaga economie, afectând accesul companiilor la finanţare şi majorând costurile creditelor pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru populaţie.
"Toate aceste măsuri se vor transfera în preţuri, afectând consumatorii şi reducând puterea de cumpărare, ceea ce va duce la o contracţie economică şi la reducerea bazei fiscale pe termen mediu. În acelaşi timp, Guvernul nu a luat în considerare taxarea coletelor non-UE scutite de taxe vamale, măsură prin care ar fi putut adresa o problemă reală de concurenţă neloială, preferând să taxeze suplimentar companiile româneşti. Acestea vor fi acum şi mai vulnerabile în faţa giganţilor asiatici", relevă comunicatul.
În plus, Confederaţia Concordia atrage atenţia asupra faptului că pachetul de măsuri a fost conceput şi anunţat fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri. Partenerii sociali nu au fost implicaţi în elaborarea acestor măsuri, deşi efectele lor se vor răsfrânge direct asupra a mii de companii şi sutelor de mii de locuri de muncă.
"Înţelegem necesitatea echilibrării bugetului şi recunoaştem gravitatea situaţiei fiscale moştenite. Cu toate acestea, soluţia nu poate fi din nou supraimpozitarea mediului privat şi a cetăţenilor, care au demonstrat rezilienţă şi capacitatea de a genera venituri pentru bugetul naţional, chiar şi în cele mai dificile perioade. Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii şi a continuat să contribuie masiv la bugetul naţional. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim preţul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale. Recunoaştem experienţa administrativă a premierului Ilie Bolojan şi înţelegem urgenţa măsurilor. Cu toate acestea, abordarea aleasă pune din nou o povară disproporţionată pe sectorul privat, care este deja supraimpozitat şi suprataxat comparativ cu multe ţări din regiune", este mesajul oamenilor de afaceri pentru premier.
În acest context, Confederaţia Patronală Concordia solicită: consultări urgente şi transparente cu toate organizaţiile patronale reprezentative înainte de adoptarea finală a acestor măsuri, pentru a identifica alternative mai echilibrate; evaluare reală a impactului cumulat al acestor măsuri asupra competitivităţii economice şi asupra capacităţii companiilor de a-şi menţine operaţiunile şi locurile de muncă; un program credibil de reducere a cheltuielilor publice care să fie proporţional cu efortul cerut sectorului privat şi să demonstreze că reformele se aplică în mod echitabil în întreaga economie.
Perioade de tranziţie adecvate pentru implementarea măsurilor, pentru a permite companiilor să se adapteze gradual la noile condiţii fiscale, reforma urgentă a ANAF în vederea rezolvării problemei evaziunii fiscal, un termen clar pentru eliminarea măsurilor ce produc distorsiuni economice, adică predictibilitate şi demararea discuţiilor în vederea identificării celor mai potrivite măsuri care să susţină revenirea economică sunt alte solicitări ale oamenilor de afaceri.
"România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate şi durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naţionale, în timp ce ineficienţele structurale ale statului rămân nerezolvate. Solicităm consultări clare şi imediate pentru a găsi împreună soluţii care să nu compromită viitorul economic al României", se mai arată în comunicat.
Blocul Național Sindical: Parteneriatul social trebuie să fie real, nu mimat
România are nevoie de măsuri corecte, aplicate echitabil, şi de un parteneriat social real, nu mimat, susţine Blocul Naţional Sindical (BNS), într-o postare pe pagina de Facebook, în care spune că va veni cu un set de propuneri pentru apărarea drepturilor lucrătorilor, dar şi pentru a creşte încasările la bugetul de stat la şedinţa de vineri a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
"Astăzi, la Guvernul României, Blocul Naţional Sindical a fost reprezentat de vicepreşedintele Mircea Burlacu la întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan, alături de celelalte patru confederaţii sindicale reprezentative. BNS i-a transmis prim-ministrului României un mesaj clar: respectarea legii în ceea ce priveşte convocarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social şi negocierea reală a măsurilor ce vizează salariaţii, alături de partenerii sociali! BNS rămâne ferm pe poziţie: România are nevoie de măsuri corecte, aplicate echitabil, şi de un parteneriat social real, nu mimat! Mâine, 4 iulie 2025, reprezentanţii BNS vor participa la şedinţa CNTDS cu un set de propuneri pentru apărarea drepturilor lucrătorilor, dar şi pentru a creşte încasările la bugetul de stat", se arată în postare.
De asemenea, BNS a atras atenţia asupra unor aspecte esenţiale care nu se regăsesc în agenda Guvernului, şi anume: tăierea sinecurilor şi a indemnizaţiilor din consiliile de administraţie, reducerea subvenţiilor uriaşe pentru partidele politice, eliminarea sumelor forfetare exagerate pentru parlamentari, impozitarea corectă a preţurilor de transfer ale multinaţionalelor, creşterea imediată a nivelului redevenţelor şi revizuirea contractelor existente, aplicarea unui tratament fiscal echitabil pentru toate formele de venit din muncă dependentă.
