7 Iunie 2005
FMI nu ne lasa sa ne imprumutam mai ieftin
Autoritatile ar dori sa se imprumute pe termen lung pentru a refinanta datoria existenta. Creditorii sint de acord, dar nu si Fondul, care apreciaza ca astfel ne-am indatora prea mult.
Romania se poate imprumuta acum de doua ori mai ieftin pe pietele internationale pentru a plati datoria contractata in anii trecuti la costuri mari, dar Fondul Monetar International (FMI) nu este de acord cu acest lucru, ne-au declarat surse guvernamentale.
FMI considera ca un nou imprumut, prin care sa refinantam datoria publica, este o cheltuiala pe care trebuie sa o introducem in buget, chiar daca prin acest nou imprumut se stinge cel contractat initial. Ei spun ca astfel depasim limita de indatorare, ne-au spus sursele noastre.
Ne putem imprumuta chiar acum la un cost de 4,5-4,7% pe an, pe o perioada de 15 ani. Chiar si unii dintre creditorii nostri accepta refinantarea pe 15 ani, la o dobinda mica, a unei datorii a carei scadenta se apropie. FMI nu este insa de acord, mai spun sursele citate. Romania a lansat, in 2001 o emisiune de euroobligatiuni in valoare de 600 de milioane de euro, cu scadenta 2008, la o dobinda de 10,62%. Urmatoarea emisiune, de 700 de milioane de euro, lansata in 2002 si scadenta in 2012, are un cost de 8,5%.
Romania se poate finanta mai ieftin pentru ca riscul de tara este mai scazut. Un imprumut cu o dobinda mai mica si pe o durata mai mare prin care sa fie platit unul derulat acum la o dobinda mai mare este preferabil: efortul bugetar este mai mic, iar economia rezultata de aici poate fi folosita pentru a finanta alte nevoi ale tarii. Oficialii Finantelor au declarat acum citeva luni ca Romania ar putea lansa, in acest an, o emisiune de obligatiuni de pina la un miliard de euro, cu o scadenta de 15 ani.
Disputa pe banii din privatizare
Sursele noastre mai spun ca Romania ar dori sa convinga Fondul sa fie de acord cu schimbarea destinatiei fondurilor din privatizare. Momentan, acestea pot fi folosite doar pentru finantarea datoriei publice, iar oficialii nostri cer ca o parte dintre ele sa fie folosita pentru proiecte de infrastructura (derulate in parteneriat public-privat) care, odata pornite, pot atrage in viitor fondurile structurale de la UE, acestea fiind alocate doar daca exista proiecte. In plus, cei de la Bucuresti ar dori ca alta parte din acesti bani sa poata fi folosita pentru a stimula sistemul privat de pensii.
Romania se poate imprumuta acum de doua ori mai ieftin pe pietele internationale pentru a plati datoria contractata in anii trecuti la costuri mari, dar Fondul Monetar International (FMI) nu este de acord cu acest lucru, ne-au declarat surse guvernamentale.
FMI considera ca un nou imprumut, prin care sa refinantam datoria publica, este o cheltuiala pe care trebuie sa o introducem in buget, chiar daca prin acest nou imprumut se stinge cel contractat initial. Ei spun ca astfel depasim limita de indatorare, ne-au spus sursele noastre.
Ne putem imprumuta chiar acum la un cost de 4,5-4,7% pe an, pe o perioada de 15 ani. Chiar si unii dintre creditorii nostri accepta refinantarea pe 15 ani, la o dobinda mica, a unei datorii a carei scadenta se apropie. FMI nu este insa de acord, mai spun sursele citate. Romania a lansat, in 2001 o emisiune de euroobligatiuni in valoare de 600 de milioane de euro, cu scadenta 2008, la o dobinda de 10,62%. Urmatoarea emisiune, de 700 de milioane de euro, lansata in 2002 si scadenta in 2012, are un cost de 8,5%.
Romania se poate finanta mai ieftin pentru ca riscul de tara este mai scazut. Un imprumut cu o dobinda mai mica si pe o durata mai mare prin care sa fie platit unul derulat acum la o dobinda mai mare este preferabil: efortul bugetar este mai mic, iar economia rezultata de aici poate fi folosita pentru a finanta alte nevoi ale tarii. Oficialii Finantelor au declarat acum citeva luni ca Romania ar putea lansa, in acest an, o emisiune de obligatiuni de pina la un miliard de euro, cu o scadenta de 15 ani.
Disputa pe banii din privatizare
Sursele noastre mai spun ca Romania ar dori sa convinga Fondul sa fie de acord cu schimbarea destinatiei fondurilor din privatizare. Momentan, acestea pot fi folosite doar pentru finantarea datoriei publice, iar oficialii nostri cer ca o parte dintre ele sa fie folosita pentru proiecte de infrastructura (derulate in parteneriat public-privat) care, odata pornite, pot atrage in viitor fondurile structurale de la UE, acestea fiind alocate doar daca exista proiecte. In plus, cei de la Bucuresti ar dori ca alta parte din acesti bani sa poata fi folosita pentru a stimula sistemul privat de pensii.