26 Martie 2009
Care sunt pretentiile FMI si ale CE in urma acordului cu Romania
Dupa o evaluare de doua saptamani a unei delegatii FMI in Romania, negocierile statului roman cu FMI, Comisia Europeana si alte institutii financiare internationale s-au concretizat, pe 25 martie, intr-un pachet de finantare de aproximativ 20 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro sunt de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1,2-1,5 miliarde euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale. Care sunt insa conditiile si pretentiile acestui acord?
Dobanda de 3,5% pe an la imprumutul de la FMI
"Marja pe care FMI o aplica dobanzii platite depinde de suma imprumutata de fiecare stat. In cazul Romaniei, dobanda va fi probabil de 3,5% pe an, destul de modesta daca judecam dupa conditiile actuale de piata", a spus Franks, potrivit NewsIn.
Reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria, Juan , a explicat ca imprumutul, contractat pe 2 ani, va fi rambursat pana cel tarziu in 2015.
"Rambursarea imprumutului se va face in 3-5 ani, deci pana cel tarziu in 2015", a precizat Ansola.
Sistemul de salarizare bugetar sa nu se bazeze pe sporuri
El a aratat ca dublarea cheltuielilor salariale bugetare nu poate fi mentinuta in Romania. "Acest lucru nu inseamna ca salariile vor scadea, ci ca sistemul va fi simplificat pentru o mai mare transparenta", a spus oficialul, explicand ca nu este corect ca pentru acelasi tip de activitate un functionar sa fie platit diferit in functie de institutia in care lucreaza.
"Sistemul de salarizare este diferit in fiecare minister chiar si pentru aceeasi munca prestata. Acesta nu este un sistem bun, nu este un sistem transparent. Din cate stiu eu, exista peste 68 de tipuri de sporuri in sectorul public. Nici acesta nu este un sistem bun, pentru ca este prea complicat si nici transparent. Trebuie sa existe un tratament egal transministerial", a subliniat Franks.
"Reforma sistemului de salarizare va urmari sa rectifice aceste inegalitati. (...). Este vorba despre un un sistem de salarizare care nu se bazeaza atat de mult pe sporuri, ci pe un salariu de baza", a explicat oficialul FMI.
Jeffrey Franks a asigurat ca in acordul FMI sunt prevazute conditii specifice care sa "potejeze si sa creasca sustinerea pentru sectorul cel mai vulnerabil al societatii". De asemenea, sunt prevazute masuri pentru a creste fondurile pentru ajutor social si pentru protejarea pensiilor si salariilor minime.
Fondul de salarii trebuie sa scada gradual, ca procent din PIB
"Cheltuielile cu salariile in sectorul public trebuie tinute sub control. Ca procent din PIB, acestea au crescut de peste doua ori in ultimii trei ani si cred ca se afla peste nivelul dorit de Guvern, la aproximativ 8% din PIB. Cred ca va fi nevoie de scaderea graduala a fondului de salarii", a spus Franks.
Controlul cheltuielilor salariale si reformarea sistemului de pensii
"Executia bugetara a presupus, in Romania, rectificari multiple, ceea ce a permis deficitului sa creasca. Vrem sa evitam ca acest lucru sa se intample in viitor. Cu asistenta internationala, cred ca este posibil, dar Romania trebuie sa adopte o lege de responsabilitate fiscala", a spus Franks.
In al doilea rand, el a mentionat dublarea cheltuielilor salariale in ultimii ani si a adaugat ca este nevoie de reformarea sistemului de salarizare.
"Acest lucru nu inseamna neaparat ca salariile vor scadea, dar sistemul in general trebuie imbunatatit. A alta problema o reprezinta faptul ca numarul persoanelor care se pensioneaza este mai mare decat cel al noilor angajati, ceea ce da nastere unor mari presiuni, desi in 2009 fondul de pensii ar putea fi excedentar", a afirmat Franks.
Reprezentantul FMI a mai spus ca este nevoie de un control mai bun al companiilor publice, deoarece unele dintre ele functioneaza cu datorii foarte mari.
Franks a completat ca, in cadrul momorandumului pentru pachetul de finantare externa exista si conditii specifice pentru a proteja si chiar spori sustinerea pentru categoriile sociale defavorizate.
Nu s-a discutat despre majorarea impozitelor
"Guvernul a luat deja o serie de masuri pozitive, precum cresterea contributiilor sociale sau diminuarea cheltuielilor. Pentru 2009 nu am discutat cresterea impozitelor. Pe de alta parte, daca in acest an veniturile bugetare vor fi peste nivelul estimat, Guvernul va putea cheltui o parte din surplus pe ce considera necesar si ar putea economisi o parte pentru nevoi viitoare", a spus Franks.
Deficitul bugetar, potrivit standardelor ESA, a fost anul trecut de 5,3% din PIB si este programat la 5,1% din PIB pentru 2009.
Fondurile acordate sa fie auditate temeinic
In afara de buna si corecta functionare a institutiilor de audit si anticoruptie, CE isi conditioneaza imprumutul de "implementarea unui program consistent de politici economice", care sa intareasca sistemul fata de presiunile lipsei de lichiditati pe termen scurt si care sa reduca deficitul bugetar.
Programul urmarit de CE este conceput si pentru a "asigura o capitalizare adecvata a bancilor si pentru a intari supervizarea sectorului financiar", prevede comunicatul Comisiei Europene.
"De asemenea cerem institutiilor financiare care opereaza in Romania sa continue sa asigure o finantare adecvata a operatiunilor lor, cat si finantarea adecvata a economiei. In aces context, am dori sa salutam confirmarea a angajamentului pe termen lung facut de bancile mama straine din Romania pentru si a sustinerii subsidiarelor lor din tara", subliniaza comunicatul institutiei europene.
Reprezentanti FMI au au precizat ca "angajamentul" bancilor straine de a-si mentine expunerea in Romania, adica de a mentine banii in tara, este cerut "in baza voluntara", ceea ce inseamna ca nu exista deocamdata o obligatie in acest sens.
Deficitul bugetar al Romaniei trebuie redus sub 3% din PIB in 2011
Anul trecut, deficitul bugetar s-a inflamat la 5,3% din PIB, a mai spus seful diviziei pentru Cehia, Polonia, Romania si Slovacia, din cadrul directoratului general pentru afaceri economice si financiare al CE.
Executia in numerar a deficitului bugetar indica un deficit de 4,9% din PIB pentru anul trecut si o proiectie de 4,6% din PIB pentru 2009.
FMI prevede o contractie a economiei romanesti cu 4% in acest an, fata de o crestere economica de 7,1% in 2008.