13 August 2009
Top 5 riscuri care ameninta economiile din estul UE
O serie de date statistice favorabile din Europa centrala si de est sugereaza ca actuala criza economica ce a afectat intreaga regiune a inceput sa se tempereze, conform unei analize Reuters.
Riscurile economice persista
Insa degradarea economiei si cresterea cheltuielilor sociale au dus la scaderea veniturilor bugetare si la adancirea deficitelor publice, se arata in analiza Reuters, citata de NewsIn.
Cresterea numarului de falimente si accentuarea ratelor de somaj ar putea duce la cresterea nivelului de credite neperformante pana la 10-20%, majorand presiunile asupra bancilor.
Cele mai multe guverne au reusit sa se imprumute din pietele internationale, in timp ce bancile cu detinere straina au beneficiat de injectii de lichiditate din tarile de origine, infuzii ce au permis extinderea creditarii, chiar daca la un ritm foarte lent.
Insa riscurile persista. Economistii sustin ca daca starea de criza dureaza mai mult decat se estimeaza si daca cererea de produse fabricate in Europa de Est nu se reia, se va ajunge la volatilitate valutara, incapacitate de plata si la retragerea investitorilor.
Reduceri bugetare masive
FMI a acceptat deja relaxarea unor limite de deficit iar altele se afla sub o presiune considerabila. Ungaria si-a renegociat tinta de deficit bugetar la 4,6% din PIB in timp ce Romania a primit acceptul Fondului pentru atingerea unui nivel al deficitului bugetar de 7,3% din PIB.
Deficitul Cehiei este prognozat sa creasca de peste trei ori fata de nivelul inregistrat in 2008.
Polonia incearca sa aplice masuri ad-hoc printre care se numara privatizari si incasarea de dividende de la mari firme de stat pentru a-si suplimenta veniturile, statul incercand astfel sa evite indatorarea la niveluri de peste 60% din PIB.
Anumiti economisti estimeaza un deceniu de crestere economica slaba pentru intreaga regiune.
Temeri legate de statele baltice
Sprijinul acordat de FMI pare sa fi redus posibilitatea ca statele baltice sa intre in incapacitate de plata, atat timp cat politicienii vor putea sa aplica masurile de austeritate.
Comunitatea internationala a sustinut Letonia atunci cand a decis mentinerea cursului monedei nationale, latul, fixat la euro, insa analistii sunt de parere ca exista in continuare riscuri de contractie a economiei letone, ce ar forta o depreciere a latului.
O altfel de situatie ar declansa o reactie in lant ce ar afecta si alte state cu politica monetara similara, precum Lituania, Estonia sau Bulgaria.
In plus, scenariul deprecierii ar putea pune presiune asupra cursului monedelor nationale din Ungaria, Romania, Cehia si Polonia, chiar daca analistii cred ca eforturile FMI si UE de a sustine regiunea au redus acest risc.
Probleme politice, alegeri
Insa politicienii vor ingreuna aceste procese.
Letonia, Ungaria si Romania, printre altele, au redus din cheltuieli pentru a preveni o criza a balantei de plati, insa analistii sunt de parere ca aceste reactii sunt in general superficiale.
Analistilor le este dificil sa estimeaze directia politicilor fiscale din Cehia, unde vor avea loc alegeri in luna octombrie a anului in curs.
Partidul de dreapta Fidesz din Ungaria este asteptat sa castige alegerile din aprilie sau mai 2010, si a declarat ca intentioneaza sa se concentreze pe cresterea economica si nu pe reducerea cheltuielilor, directie ce va amana cu siguranta reformele structurale.
Demografie
Pentru a inrautati lucrurile, participarea pe piata muncii este redusa in toata regiunea.
In Polonia participarea se cifreaza la doar 59%, in timp ce in Europa occidentala nivelul se apropie de 70%.
Niciun stat din Europa de est nu si-a reformat sistemul de pensii pentru a preveni criza, iar anumite sisteme, precum cel din Ungaria, este amenintat cu prabusirea daca nu sunt luate masuri.
Insa Ungaria nu este singurul stat in aceasta situatie.
Intr-un raport publicat in 2006, Comisia Europeana a declarat ca populatia apta de munca din UE va scadea cu 48 milioane pana in 2050.
Acest lucru inseamna ca UE va avea doi lucratori pentru fiecare persoana in varsta de peste 65 de ani, fata de nivelul actual de patru la unu.