11 Iulie 2006
CEC, listat la bursa zvonurilor
Mai este o saptamina pina la deschiderea formala a ofertelor pentru cumpararea pachetului majoritar de la CEC. Doi dintre pretendenti au renuntat.
Privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni va tine capul de afis al verii din punct de vedere economic. Si asta nu doar pentru ca este vorba despre ultima banca detinuta de statul roman. In timp ce ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, asteapta o „oferta irezistibila“, lista pretendentilor se subtiaza. Initial sase banci figurau in rindul doritorilor: Dexia, EFG Eurobank Ergasias, OTP Bank, National Bank of Greece, Raiffeisen si Monte dei Paschi di Siena.
Zvonurile conform carora Dexia s-ar fi retras din cursa potrivit unor „surse bancare“ au fost ieri confirmate oficial.
Pretul conteaza
Dupa o serie de bilbiieli notabile, care au culminat cu posibilitatea ca banca sa nu mai fie deloc privatizata, Guvernul a decis sa aleaga varianta pe care s-a mers si-n cazul vinzarii BCR care duce la maximizarea pretului. Sint trei etape: prima etapa, in care a fost depusa deja oferta preliminara neangajanta, etapa a doua - oferta finala angajanta si etapa a treia - oferta finala angajanta imbunatatita. Investitorii au posibilitatea sa depuna oferte prin care sa fie maximizat pretul de vinzare al CEC, iar pretul oferit va fi o conditie foarte importanta in decizia care va fi luata. Dupa depunerea ofertelor finale angajante, Comisia de privatizare va proceda la evaluarea acestora si va invita la negocieri in vederea depunerii de oferte financiare finale pe primii doi clasati.
De la 300 de milioane la peste un miliard
In orice tranzactie comerciala vinzatorul incearca sa-si vinda cit mai bine marfa, in vreme ce cumparatorul vrea sa scoata un pret cit mai mic. Nici CEC nu a facut exceptie de la regula. „Informatiile“ privind valoarea CEC venite din „surse bancare“, precum si „supararea“ investitorilor din cauza modificarilor de strategie sint de regula menite sa traga pretul in jos. Prima informatie aruncata pe piata „pretuia“ CEC la numai 300 de milioane de euro, suma considerata absolut ridicola la momentul respectiv. Evaluarea maxima de care a avut parte CEC situa banca la un miliard de euro. Reuters a avansat o suma medie intre cele doua valori, adica 650 de milioane de euro.
Cit se vinde pina la urma
Procesul de privatizare a CEC este departe de a putea fi caracterizat drept unul lin, strategia de vinzare fiind modificata in mai multe rinduri. Potrivit ultimului calendar al privatizarii bancii CEC, peste o saptamina, mai exact luni, 17 iulie, urmeaza sa fie deschise formal ofertele candidatilor pentru pachetul de 69,9% din actiuni. Banii pentru 60% vor intra la stat, 9,9% vor fi alocate Fondului Proprietatea, un pachet de 25,1% va ramine la MF si 5% la salariati.
Casa de Economii nu mai este ce-a fost
Desi vinzarea CEC nu poate fi comparata cu cea a BCR, argumentele care erau servite pentru un pret mic nu mai stau in picioare. Transformarea in banca comerciala s-a accelerat.
La momentul lansarii spre vinzare a Casei de Economii si Consemnatiuni nu au lipsit deloc argumentele pentru ca banca sa fie vinduta la un pret mic. Numarul de personal era mult supradimensionat, operatiunile bancare ca si inexistente, iar informatizarea era la pamint. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, astfel incit reteaua de sucursale CEC nu mai este singurul atu al bancii.
Zvonurile conform carora Dexia s-ar fi retras din cursa potrivit unor „surse bancare“ au fost ieri confirmate oficial.
Pretul conteaza
Dupa o serie de bilbiieli notabile, care au culminat cu posibilitatea ca banca sa nu mai fie deloc privatizata, Guvernul a decis sa aleaga varianta pe care s-a mers si-n cazul vinzarii BCR care duce la maximizarea pretului. Sint trei etape: prima etapa, in care a fost depusa deja oferta preliminara neangajanta, etapa a doua - oferta finala angajanta si etapa a treia - oferta finala angajanta imbunatatita. Investitorii au posibilitatea sa depuna oferte prin care sa fie maximizat pretul de vinzare al CEC, iar pretul oferit va fi o conditie foarte importanta in decizia care va fi luata. Dupa depunerea ofertelor finale angajante, Comisia de privatizare va proceda la evaluarea acestora si va invita la negocieri in vederea depunerii de oferte financiare finale pe primii doi clasati.
De la 300 de milioane la peste un miliard
In orice tranzactie comerciala vinzatorul incearca sa-si vinda cit mai bine marfa, in vreme ce cumparatorul vrea sa scoata un pret cit mai mic. Nici CEC nu a facut exceptie de la regula. „Informatiile“ privind valoarea CEC venite din „surse bancare“, precum si „supararea“ investitorilor din cauza modificarilor de strategie sint de regula menite sa traga pretul in jos. Prima informatie aruncata pe piata „pretuia“ CEC la numai 300 de milioane de euro, suma considerata absolut ridicola la momentul respectiv. Evaluarea maxima de care a avut parte CEC situa banca la un miliard de euro. Reuters a avansat o suma medie intre cele doua valori, adica 650 de milioane de euro.
Cit se vinde pina la urma
Procesul de privatizare a CEC este departe de a putea fi caracterizat drept unul lin, strategia de vinzare fiind modificata in mai multe rinduri. Potrivit ultimului calendar al privatizarii bancii CEC, peste o saptamina, mai exact luni, 17 iulie, urmeaza sa fie deschise formal ofertele candidatilor pentru pachetul de 69,9% din actiuni. Banii pentru 60% vor intra la stat, 9,9% vor fi alocate Fondului Proprietatea, un pachet de 25,1% va ramine la MF si 5% la salariati.
Casa de Economii nu mai este ce-a fost
Desi vinzarea CEC nu poate fi comparata cu cea a BCR, argumentele care erau servite pentru un pret mic nu mai stau in picioare. Transformarea in banca comerciala s-a accelerat.
La momentul lansarii spre vinzare a Casei de Economii si Consemnatiuni nu au lipsit deloc argumentele pentru ca banca sa fie vinduta la un pret mic. Numarul de personal era mult supradimensionat, operatiunile bancare ca si inexistente, iar informatizarea era la pamint. Intre timp, lucrurile s-au schimbat, astfel incit reteaua de sucursale CEC nu mai este singurul atu al bancii.