15 Septembrie 2006
Se mai privatizeaza CEC-ul?
Batrana doamna a sistemului bancar romanesc ar putea sa ramana inca un an in propritatea statului, care nu doreste sa o lase pentru mai putin de 500 de milioane de euro
Dupa succesul inregistrat in privatizarea Bancii Comerciale Romane, toti ochii au ramas atintiti spre ultima banca mare de stat din Romania: Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Initial au fost inscrise pe lista petitorilor sase banci intenationale, in acest moment ramanand in cursa doar doua: National Bank of Greece si OTP Bank din Ungaria. Pretul cerut: minim 500 de milioane de euro.
Analistii au apreciat ca aceasta suma este nerealista pentru valoarea bancii. Credit Suisse considera ca pretul de 500-700 milioane euro pentru un pachet de 69,9% din actiunile Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), asteptat de guvernul roman, este nerealist. "Comentand oferta OTP pentru CEC, Credit Suisse considera ca scopul guvernului roman de a obtine intre 500 si 700 milioane euro pentru 69,9% din CEC e prea mare". De asemenea, analistul Wood & Co, Jiri Stanik, considera ca pretul cerut de statul roman este prea mare, existand posibilitatea ca procesul de privatizare sa fie anulat.
Aceasta posibilitate a fost intarita si de catre presedintele CEC, Eugen Radulescu, care a afirmat ca procesul de privatizare ar putea fi anulat dacã nu se va obþine cel puþin preþul minim de 500 milioane euro. "Nu este imposibil sã fie anulatã privatizarea CEC", a declarat, pentru NewsIn, Eugen Rãdulescu. Potrivit unui raport al Wood & Co, NBG ar fi dispusa sa ofere 500 milioane de euro pentru pachetul de 69,9% din actiunile bancii, iar OTP ar oferi 450 milioane de euro.
Petarde bancare
Preºedintele CEC a refuzat sã comenteze declaraþiile publice fãcute astãzi de analistul Wood&Co, Jiri Stanik, prin care acesta afirmã cã "National Bank of Greece (NBG) este favoritã în competiþia pentru preluarea CEC, cu o ofertã mai bunã, dar existã ºanse mari ca întreg procesul de privatizare sã fie anulat". "Nu pot sã comentez afirmaþiile unui analist pe care nu îl cunosc. Astfel de declaraþii fac parte din politica de aruncat petarde ºi nu au nici o valoare", a declarat Eugen Rãdulescu.
Chiar si OTP, una din cele doua banci ramase in cursa pentru achizitionarea CEC, nu este sigura de finalizarea privatizarii in acest an. În urmã cu o lunã, preºedintele OTP, Sandor Csanyi, declara cã nu crede cã CEC va fi vândutã în acest an deoarece "existã o mare discrepanþã între valoarea realã ºi cea estimatã a bãncii".
"Cred cã 500 milioane de euro este un preþ minim care poate fi obþinut. S-au cumpãrat bãnci în regiune cu valori mult mai mari. Cine susþine cã sunt diferenþe între valoarea realã a bãncii ºi cea estimatã habar nu are despre ce vorbeºte. Sunt numai vorbe aruncate în vânt", considerã Eugen Rãdulescu. Potrivit acestuia, numai prin simpla comparaþie între valoarea activelor nete ºi valoarea de vânzare a altor bãnci din regiune se poate deduce faptul cã preþul pentru CEC poate fi mai mare.
"Deocamdatã Comisia de privatizare este singura în mãsurã sã ia o decizie privind anularea vânzãrii, or aceasta a stabilit un nou termen limitã pentru depunerea ofertelor finale ºi angajante pentru CEC, pe 10 octombrie. Vom vedea ce se va întâmpla dupã aceastã datã.", a mai spus preºedinzele CEC.
Bogdan Baltazar: CEC ar trebui sa ramana o banca rurala
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) ar trebui sa ramana o banca axata pe zona rurala care sa acorde, cu precadere credite de agro-finantare, a declarat citat de NewsIn, presedintele grupului BBP, Bogdan Baltazar. "La CEC era important sa vina cineva cu experienta in agro-finantari. De la privatizarea CEC au plecat dezamagiti mari actori precum Rabobank, care este banca agricultorilor, si banca Dexia, care este tot o banca de profil. Aceste banci au plecat din cauza taraganarilor statului", a spus fostul presedinte al BRD, Bogdan Baltazar.
El a adaugat ca in acest proces de pivatizare trebuie sa se tina cont ca "CEC este o banca a ruralului, iar forta sa trebuie sa fie a capsunarilor si a rudelor capsunarilor". Baltazar a adaugat ca privatizarea este necesara intrucat "statul este cel mai inapt gestionar".
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a obtinut in primul semestru un profit brut peste 20 milioane lei (5,58 milioane de euro), de aproape cinci ori mai mare decat cel raportat la sfarsitul anului trecut. La jumatatea anului trecut, CEC avea o pierdere de 5,4 milioane lei (1,5 milioane euro).
Creditele acordate clientilor nebancari au ajuns la un volum de circa 2,5 ori mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, atingand 2,6 miliarde lei, iar sursele atrase sunt de aproape 5,3 miliarde lei, in crestere cu 19% fata de semestrul I 2005.
Analistii au apreciat ca aceasta suma este nerealista pentru valoarea bancii. Credit Suisse considera ca pretul de 500-700 milioane euro pentru un pachet de 69,9% din actiunile Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), asteptat de guvernul roman, este nerealist. "Comentand oferta OTP pentru CEC, Credit Suisse considera ca scopul guvernului roman de a obtine intre 500 si 700 milioane euro pentru 69,9% din CEC e prea mare". De asemenea, analistul Wood & Co, Jiri Stanik, considera ca pretul cerut de statul roman este prea mare, existand posibilitatea ca procesul de privatizare sa fie anulat.
Aceasta posibilitate a fost intarita si de catre presedintele CEC, Eugen Radulescu, care a afirmat ca procesul de privatizare ar putea fi anulat dacã nu se va obþine cel puþin preþul minim de 500 milioane euro. "Nu este imposibil sã fie anulatã privatizarea CEC", a declarat, pentru NewsIn, Eugen Rãdulescu. Potrivit unui raport al Wood & Co, NBG ar fi dispusa sa ofere 500 milioane de euro pentru pachetul de 69,9% din actiunile bancii, iar OTP ar oferi 450 milioane de euro.
Petarde bancare
Preºedintele CEC a refuzat sã comenteze declaraþiile publice fãcute astãzi de analistul Wood&Co, Jiri Stanik, prin care acesta afirmã cã "National Bank of Greece (NBG) este favoritã în competiþia pentru preluarea CEC, cu o ofertã mai bunã, dar existã ºanse mari ca întreg procesul de privatizare sã fie anulat". "Nu pot sã comentez afirmaþiile unui analist pe care nu îl cunosc. Astfel de declaraþii fac parte din politica de aruncat petarde ºi nu au nici o valoare", a declarat Eugen Rãdulescu.
Chiar si OTP, una din cele doua banci ramase in cursa pentru achizitionarea CEC, nu este sigura de finalizarea privatizarii in acest an. În urmã cu o lunã, preºedintele OTP, Sandor Csanyi, declara cã nu crede cã CEC va fi vândutã în acest an deoarece "existã o mare discrepanþã între valoarea realã ºi cea estimatã a bãncii".
"Cred cã 500 milioane de euro este un preþ minim care poate fi obþinut. S-au cumpãrat bãnci în regiune cu valori mult mai mari. Cine susþine cã sunt diferenþe între valoarea realã a bãncii ºi cea estimatã habar nu are despre ce vorbeºte. Sunt numai vorbe aruncate în vânt", considerã Eugen Rãdulescu. Potrivit acestuia, numai prin simpla comparaþie între valoarea activelor nete ºi valoarea de vânzare a altor bãnci din regiune se poate deduce faptul cã preþul pentru CEC poate fi mai mare.
"Deocamdatã Comisia de privatizare este singura în mãsurã sã ia o decizie privind anularea vânzãrii, or aceasta a stabilit un nou termen limitã pentru depunerea ofertelor finale ºi angajante pentru CEC, pe 10 octombrie. Vom vedea ce se va întâmpla dupã aceastã datã.", a mai spus preºedinzele CEC.
Bogdan Baltazar: CEC ar trebui sa ramana o banca rurala
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) ar trebui sa ramana o banca axata pe zona rurala care sa acorde, cu precadere credite de agro-finantare, a declarat citat de NewsIn, presedintele grupului BBP, Bogdan Baltazar. "La CEC era important sa vina cineva cu experienta in agro-finantari. De la privatizarea CEC au plecat dezamagiti mari actori precum Rabobank, care este banca agricultorilor, si banca Dexia, care este tot o banca de profil. Aceste banci au plecat din cauza taraganarilor statului", a spus fostul presedinte al BRD, Bogdan Baltazar.
El a adaugat ca in acest proces de pivatizare trebuie sa se tina cont ca "CEC este o banca a ruralului, iar forta sa trebuie sa fie a capsunarilor si a rudelor capsunarilor". Baltazar a adaugat ca privatizarea este necesara intrucat "statul este cel mai inapt gestionar".
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a obtinut in primul semestru un profit brut peste 20 milioane lei (5,58 milioane de euro), de aproape cinci ori mai mare decat cel raportat la sfarsitul anului trecut. La jumatatea anului trecut, CEC avea o pierdere de 5,4 milioane lei (1,5 milioane euro).
Creditele acordate clientilor nebancari au ajuns la un volum de circa 2,5 ori mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, atingand 2,6 miliarde lei, iar sursele atrase sunt de aproape 5,3 miliarde lei, in crestere cu 19% fata de semestrul I 2005.