Munca la negru, frauda la plata TVA si firmele neinregistrate - peste 22% din PIB in 2016
Economia subterana a reprezentat, anul trecut, 22,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei, respectiv 170,6 miliarde de lei (38 miliarde euro), potrivit calculelor efectuate de News.ro, pe baza datelor provizorii transmise de Institutul National de Statistica (INS).
Din contributia de 22,4% adusa la PIB de economia subterana a Romaniei anul trecut, cea mai mare parte (22,1%), a fost adusa de ”economia neobservata”, care cuprinde munca la negru, frauda la plata TVA si sectorul informal (intreprinzatorii individuali neinregistrati). Restul de 0,3% a fost reprezentat de activitatile ilegale – traficul cu droguri, prostitutia si contrabanda cu alcool si tutun.
Procentul de anul trecut este mai mare fata de cel inregistrat in primul trimestru al acestui an (22,1%) si fata de cel din 2015 (21,9%). Datele din 2015 sunt semidefinitive, iar revizuirile nu presupun, de regula, modificari mai mari de 0,2 puncte procentuale, a explicat, pentru News.ro, directorul general al Directiei Generale de Conturi Nationale si Sinteze Macroeconomice din cadrul INS, Adriana Ciuchea.
In 2016, economia romaneasca a crescut cu 4,8%, cel mai inalt ritm anual de dupa 2008, pana la 761,5 miliarde lei (169,6 miliarde euro), potrivit datelor INS.
In primul trimestru al acestui an, economia subterana din Romania a reprezentat 22,1% din PIB, respectiv 35,3 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro). Valoarea PIB din primul trimestru al acestui an a fost de 159,67 miliarde de lei (circa 35,3 miliarde de euro), pe serie bruta, cu 5,7% mai mult decat in primul trimestru al anului trecut.
INS a inceput sa includa oficial contributia principalelor activitati ilegale in economia romaneasca din 2014, dupa introducerea unor reglementari europene in acest sens. Potrivit unor estimari ale Eurostat, cele mai importante contributii in PIB ale contrabandei, prostitutiei si traficului sau comertului cu droguri sunt in Finlanda, Suedia, Austria, Olanda si Marea Britanie, iar cele mai mici ponderi - in Ungaria, Polonia, Romania si tarile baltice.