Studiu: Banii romanesti, cei mai murdari din lume. Bacteriile supravietuiesc cel mai mult pe bancnotele romanesti

Premiile Ig Nobel reprezinta versiunea satirica a premiilor Nobel si sunt destinate cercetarilor "care te fac mai intai sa razi si apoi sa gandesti". Acestea se acorda in fiecare an in cadrul unei ceremonii organizate de revista americana de umor stiintific Analele Cercetarilor Improbabile (AIR).

Castigatorii editiei din acest an au fost Andreas Voss, profesor la Universitatea Radbound, alaturi de fiul sau Timotei A. Voss si Habip Gedik. In cadrul studiului, cei trei au comparat bancnotele din sapte tari: euro, dolari americani, dolari canadieni, kuna croate, lei romanesti, dirhami marocani si rupii indiene. Acestea au fost tratate cu o solutie ce contine trei bacterii rezistente la tratamentul cu medicamente - stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA), escherichia coli si enterococi (VRE) rezistenti la vancomicina - pentru a testa rata de supravietuire si gradul de transmisibilitate la oameni, scrie weeklynewsreview.com.

Rezultatele au relevat ca rata de supravietuire a microorganismelor este cea mai ridicata in cazul banilor romanesti, toate cele trei bacterii fiind inca prezente pe bancnote dupa 3, respectiv, 6 ore de la uscarea solutiei. Totodata, leul a fost singura bancnota care prezenta culturi de VRE a doua zi dupa uscare.

Cercetatorii spun ca bancnotele romanesti includ fibra din polimeri care descurajeaza contrafacerea si sunt mai rezistente, ceea ce permite ca retinerea si transmiterea bacteriilor.

In ceea ce priveste celelalte bancnote, pe dolarii americani si canadieni, cercetatorii au descoperit culturi de MRSA, euro a prezentat doar culturi de escherichia coli, rupiile indiene – culturi de VRE, in timp ce bancnotele croate nu au prezentat niciunul dintre cele 3 microorganisme.

De asemenea, bancnotele romanesti, dar si cele americane au avut cea mai ridicata rata de transmisibilitate a bacteriilor.

.