19 August 2020

Majorarea pensiilor: Analiștii spun că este o NEBUNIE și că ne jucăm cu focul într-un depozit cu benzină



Polemicile privind creșterea pensiilor de la 1 septembrie s-au reaprins, după ce Florin Cîțu, ministrul de Finanțe, a anunțat zilele trecută că acesta vor fi majorate, însă cu 14%, nu cu 40%, asa cum prevede o lege aprobată în timpul guvernării PSD. Vă prezentăm în acest material reacții lansate de către specialiști din piață cu privire la urmările pe care majorarea pensiilor le va avea și care sunt îngrijorările acestora.

Cristian Popa: Pun??nd ultimele ?(TM)tiri ?(R)n context, este ca ?(TM)i cum ne juc?m cu chibriturile pe ?(R)ntuneric ?(R)ntr-un depozit de benzin?

Într-o opinie semnată de către Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR și membru al Consiliului Asociației CFA România, despre care precizează că nu reprezintă poziția instituțiilor din care face parte, acesta trage un semnal de alarmă cu privire la măsurile luate de către reprezentanții statului în această perioadă.

”Avem o criză de sănătate publica, o criză economică și riscăm să aprindem una nouă: o criză a datoriei publice. Punând ultimele știri în context este ca și cum ne jucăm cu chibriturile pe întuneric într-un depozit de benzină”, precizează Cristian Popa.

Contextul la care face trimitere acesta este cel al depunerii moțiunii de cenzură de către PSD, mișcare ce ar reduce semnificativ capacitatea Guvernului de a evita o creștere masivă a cheltuielilor publice.

”Astfel, odată trecută, moțiunea de cenzură ar lua dreptul Guvernului de a da Ordonanțe de Urgență (OUG), iar fără ele la 1 septembrie costurile cu pensiile cresc cu 40%, ceea ce se traduce într-un impact bugetar de 6 miliarde de euro doar în 2021”, explică acesta.

Popa amintește faptul că odată acordată majorarea pensiilor, nu se mai poate reveni asupra deciziei și punctează faptul că guvernarea și legiferarea prin ordonanțe de urgență nu este un lucru sănătos, însă în contextul actual doar așa pot fi evitate situații mult mai dificile.

”Trebuie spus de la început foarte clar și răspicat: fără modificarea legislației actuale, la câteva zile după 1 septembrie România va fi retrogradata de agențiile de rating la categoria junk/nerecomandat pentru investiții iar costurile de finanțare ale României ar crește semnificativ. Nu este o predicție, este o certitudine, este o observație de bun simț economic”, adaugă Popa.

Ce ar însemna retrogradarea României de către agențiile de rating

Cristian Popa explică faptul că retrogradarea României ar duce la o reducere semnificativă a costului de finanțare a țării noastre, făcând ca aceasta să fie obținută din ce în ce mai dificil, deoarece devenim un debitor riscan, cu riscuri în creștere în ceea ce privește capacitatea de rambursare.

”Ar însemna și presiuni pe curs, pentru că în timp ce unii finanțatori doar vor crește dobânzile la care accepta să împrumute România alții vor căuta să „fugă” de noi, vor căuta să își vândă repede deținerile actuale de active locale (inclusiv titluri de stat) și să își schimbe leii pe valută, pentru a investi în alte țâri cu perspective mai bune. Și asta nu pentru că sunt oameni răi, ci pentru că România ar deveni o țară riscantă, o țară sub-investment grade, deci nerecomandată investițiilor”, precizează Popa.

Nevoia de echilibru și de o discuție privind capacitatea de a acoperi majorarea pensiilor

Cristian Popa atrage atenția cu privire la importanța unei discuții privind posibilitatea României de a acoperi majorarea pensiilor, dar și nevoia de echilibru în momentul în care sunt luate astfel de decizii.

”Mai trebuie să subliniez un lucru foarte important: îmi doresc pensii decente pentru părinții și bunicii noștri, și-au adus contribuția, și-au plătit partea și au construit țara, cu bune și cu rele, însă ce înseamnă decent? De ce 40% creștere și nu 80%? sau 10%? A existat o discuție serioasă pe acest subiect? Desigur că ar fi frumos ca seniorii noștri să aibă pensii ca în Germania sau Italia, însă una este să iți dorești alta este să iți permiți, ne-am permite oare? Din păcate eu nu îmi aduc aminte de o asemenea discuție. Mai trebuie și echilibru, pentru că (mai) mulți bani la pensii înseamnă (mai) puțini bani la educație, la sănătate, la autostrăzi și fără ele tinerii vor pleca în străinătate, rămânând întrebarea de unde vor veni acești bani dacă din contribuțiile tinerilor/celor apți de muncă nu?”, adaugă Popa.

Și bătrânii merg la spital, și își vor nepoții sănătoși, educați și nu plecați în Spania. Iar sistemul public nu este un sistem cu acumulare, nu are bani puși deoparte pentru plata pensiilor din viitor (cum fac pensiile private) ci transfera contribuțiile angajaților actuali, lună de lună, pensionarilor actuali.

”Deci în discuția (ipotetică dar necesară) de mai sus ar trebui să amintim și demografia, emigrația și îmbătrânirea populației dar si eficienta, mai ridicata in opinia mea, a unui sistem privat de pensii cu acumulare, cu care poate am avea o sansa mai buna la “pensii ca in străinătate”. In ultimii 1-2 ani a tot apărut întrebarea dacă există bani pentru creșterea pensiilor: deficit înseamnă că ești pe minus, că trebuie să împrumuți, iar deficitul României nu doar că există, dar este nesustenabil de mare iar Casa de Pensii este și ea tot pe deficit. Există deci bani?”, explică Popa.

Blocând dreptul Guvernului de a da OUG-uri, dispare posibilitatea de ajustare a creșterii punctului de pensie

Acesta readuce în discuție lipsa de sustenabilitate a sistemului de pensii, mai ales în contextul actual când au loc creșteri ale beneficiilor și contribuții mai scăzute.

”Blocând dreptul Guvernului de a da OUG-uri, prin moțiune de cenzură, decidenții politici elimina orice posibilitate de ajustare a creșterii punctului de pensie la mai puțin de 40%, punând economia românească pe o traiectorie foarte periculoasă, costisitoare și plină de riscuri, unele numite mai sus, generând dezechilibre majore, greu, dureros și obligatoriu de corectat în anii ce vin și aducând riscuri asupra stabilității financiare. Forțele politice ar trebui să coopereze pentru evitarea unui asemenea scenariu însă realitatea electorala este că tocmai ele ne-au adus în aceasta situație”, precizează Popa.

Există desigur o ultima posibilitate, în opinia analistului, a unui sprint între moțiune și OuG, urmând ca pe 31 august să vedem dacă un potențial OuG dat înaintea moțiunii încă „stă în picioare” și nu este invalidat de Parlament.

”Pentru mine este foarte clar: ne jucăm cu focul! periculos chiar. Rămâne doar întrebarea dacă ne vom reveni la rațiune sau vom scăpa chibritul aprins pe jos, de asta depinde viitorul acestei țări”, concluzionează Cristian Popa.


Gabriel Biri?(TM): Majorarea pensiilor deschide cutia Pandorei

Consultantul fiscal, Gabriel Biriș, s-a declarat foarte îngrijorat de decizia Guvernului de a majora pensiile cu 14%, în contextul actual creat de către pandemia de COVID-19. Acesta a făcut un rezumat al costurilor pe care le implică această decizie, respectiv:

- costul suplimentar cu majorarea pensiilor din septembrie scade de la aprox 10,3 miliarde lei (2020, 4 luni) la 3 mld în contextul în care majorarea nu este de 40%, ci de 14%;
- pentru 2021, acești 3 mld se vor tripla (asta daca nu apar alte modificari).
- cei 9 mld lei se vor adăuga la un deficit care oricum va fi uriaș, doar suma asta este aprox 1% dintr-un PIB ce va fi redus semnificativ de criza.

”Cum va arăta oare bugetul pe 2021, după ce anul acesta vom termina cu un deficit de peste 8% PIB, adică 25% din cheltuieli? În plus, majorarea pensiilor deschide cutia Pandorei. De ce cresc pensiile și nu cresc salariile profesorilor, este doar o prima tema de discuție, frustrarea dascalilor fiind evident îndreptațită”, adaugă Biriș.

Acesta consideră că Guvernul Orban amplifică spirala distructivă a creșterilor de costuri, în timp ce avem scăderi ale veniturilor, nu numai din cauza crizei, dar și din cauza măsurilor legislative precum reducerea impozitelor.

”Nu vad o proiecție a creșterilor de acum (pensii, salarii) pentru anii ce vor urma. O astfel de proiecție, incluzând creșterile conform actelor normative deja în vigoare (legea pensiilor, legea salariilor bugetarilor) ar ajuta să înțelegem mai bine ce ne așteaptă și dacă putem duce tot ce s-a aprobat în ultimii 3 ani de dezmăț bugetar...”, încheie Biriș.


Guda, despre majorarea pensiilor cu 40%: Toate veniturile statului se duc pe salarii ?(TM)i pensii! O nebunie!

Analistul Iancu Guda consideră că, în condițiile economice actuale, respectiv un deficit fiscal ce va fluctua între 9% și 10% pentru anul 2020, o contracție a economiei de 10,5% în trimestrul al doilea, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și de 5% pentru întreg anul, conform estimărilor sale, nu este sustenabilă o majorare a pensiilor.

”În acest context, este nesustenabil sa crești pensiile. Nu sunt fonduri, fără sa compromitem execuția bugetară din viitor și să împovărăm generațiile viitoare! Cheltuielile de asistenta socială (în special pensii) și cele de personal reprezintă 85% din veniturile publice! După această majorare, vor ajunge la 90%. Doar cele de asistență socială reprezinta 13%-14% anul acesta din PIB, iar după majorare vor tinde către 16%. Cel mai mult din istoria noastră și maximul din UE! Dacă se majorează pensiile cu 40%, atunci toate veniturile statului se duc exclusiv pe salarii și pensii! O nebunie!”, precizează Guda.

Analistul este de părere că nu pot fi crescute sustenabil pensiile pe termen lung decât dacă se îndeplinesc 3 condiții, respectiv?
- crește numărul de contribuabili din sectorul privat raportat la numărul de pensionari. Aici analistul spune că România nu se califică în ceea ce privește acest aspect, numărul contribuabililor fiind chiar în scădere: Avem 4,5 mil angajați în privat și 5,1 mil pensionari (proiecție 5,5 mil în 2030)”.
- creste gradul de colectare al veniturilor publice. Nici acest aspect nu este îndeplinit de țara noastră: Avem cele mai mici veniturile publice raportate la PIB din UE (reflecta evaziunea fiscala foarte mare).”
- salariile cresc în sectorul privat datorită competitivității alimentate prin investiții! Din nou, analistul explică faptul că nici acest criteriu nu este îndeplinit de către România: Avem cele mai mici investiții publice / private / ISD raportate la PIB în ultimul deceniu, prin comparație cu alte tari din UE!




Citeste si