13 Iunie 2005
Scaderea dobanzilor, o afacere profitabila pentru bancheri
Ritmurile diferite în care au scãzut dobânzile cerute de bãnci la creditele în lei ºi cele plãtite la depozitele constituite în lei au lãsat loc bãncilor pentru marje mai mari, aratã datele Bãncii Naþionale.
La sfârªitul lunii martie dobânda medie pentru creditele noi acordate în lei persoanelor fizice a fost de 22,3% pe an, în scãdere cu aproape cinci puncte procentuale faþã de luna octombrie a anului trecut.
Totodatã, dobânda medie plãtitã pentru depozitele noi a fost de 10,4%, cu 3,5 puncte procentuale mai micã decât în urmã cu ºase luni. Pentru termenele scurte, de pânã la ºase luni, dobânzile sunt însã mai ridicate decât aceste medii.
Pentru termenul de ºase luni diferenþialul de dobândã era la sfârºitul lui martie mai mare decât în octombrie anul trecut, chiar în condiþiile în care ratele au scãzut atât la credite, cât ºi la depozite. În aceste ºase luni diferenþa dintre dobânzile active ºi cele pasive a înregistrat însã unele creºteri semnificative, ajungând în februarie la aproape 16 puncte procentuale, faþã de 10,2 puncte în octombrie. Dupã scãderile de dobânzi la credite din primãvarã, diferenþialul s-a redus, însã numai pânã la 11,5 puncte, peste nivelul din octombrie. Agregat pentru toate termenele, diferenþialul de dobândã a scãzut în ºase luni (octombrie 2004 - martie curent) cu puþin peste un punct, pânã la 12 puncte procentuale.
Ritmurile diferenþiate de scãdere a dobânzilor au permis însã bãncilor sã obþinã marje mai mari, adicã profituri mai însemnate, ceea ce s-a vãzut în rezultatele peste aºteptãri din primul trimestru.
Aceasta în condiþiile în care dobânzile la depozite au cãzut abrupt din ianuarie, în timp ce la credite bãncile au amânat sã opereze ajustãri pânã când tendinþa s-a confirmat. De altfel, singura scadenþã pentru care dobânzile la credite au coborât sub pragul de 20% pe an este cea de peste cinci ani. Majoritatea împrumuturilor cu scadenþe mai mari de cinci ani sunt cele imobiliare.
Bancherii spun cã reducerea dobânzilor ºi creºterea concurenþei vor determina ºi reducerea treptatã a marjelor de dobândã pe piaþã ºi, implicit, a câºtigurilor din dobânzi. Astfel, urmãtorul pas ar fi concentrarea pe sporirea câºtigurilor din comisioane, prin mãrirea rulajelor. Pânã atunci însã, bãncile profitã din plin de beneficiile unei scãderi de dobânzi care lasã loc pentru majorãri de marje. Situaþia se datoreazã ºi insuficientei dezvoltãri a pieþei ºi a culturii economice, majoritatea celor care economisesc neavând la îndemânã alte alternative de investire a banilor decât depozitele bancare. La fel cum cei mai mulþi dintre cei care doresc sã se împrumute trebuie sã apeleze la o bancã.
La sfârªitul lunii martie dobânda medie pentru creditele noi acordate în lei persoanelor fizice a fost de 22,3% pe an, în scãdere cu aproape cinci puncte procentuale faþã de luna octombrie a anului trecut.
Totodatã, dobânda medie plãtitã pentru depozitele noi a fost de 10,4%, cu 3,5 puncte procentuale mai micã decât în urmã cu ºase luni. Pentru termenele scurte, de pânã la ºase luni, dobânzile sunt însã mai ridicate decât aceste medii.
Pentru termenul de ºase luni diferenþialul de dobândã era la sfârºitul lui martie mai mare decât în octombrie anul trecut, chiar în condiþiile în care ratele au scãzut atât la credite, cât ºi la depozite. În aceste ºase luni diferenþa dintre dobânzile active ºi cele pasive a înregistrat însã unele creºteri semnificative, ajungând în februarie la aproape 16 puncte procentuale, faþã de 10,2 puncte în octombrie. Dupã scãderile de dobânzi la credite din primãvarã, diferenþialul s-a redus, însã numai pânã la 11,5 puncte, peste nivelul din octombrie. Agregat pentru toate termenele, diferenþialul de dobândã a scãzut în ºase luni (octombrie 2004 - martie curent) cu puþin peste un punct, pânã la 12 puncte procentuale.
Ritmurile diferenþiate de scãdere a dobânzilor au permis însã bãncilor sã obþinã marje mai mari, adicã profituri mai însemnate, ceea ce s-a vãzut în rezultatele peste aºteptãri din primul trimestru.
Aceasta în condiþiile în care dobânzile la depozite au cãzut abrupt din ianuarie, în timp ce la credite bãncile au amânat sã opereze ajustãri pânã când tendinþa s-a confirmat. De altfel, singura scadenþã pentru care dobânzile la credite au coborât sub pragul de 20% pe an este cea de peste cinci ani. Majoritatea împrumuturilor cu scadenþe mai mari de cinci ani sunt cele imobiliare.
Bancherii spun cã reducerea dobânzilor ºi creºterea concurenþei vor determina ºi reducerea treptatã a marjelor de dobândã pe piaþã ºi, implicit, a câºtigurilor din dobânzi. Astfel, urmãtorul pas ar fi concentrarea pe sporirea câºtigurilor din comisioane, prin mãrirea rulajelor. Pânã atunci însã, bãncile profitã din plin de beneficiile unei scãderi de dobânzi care lasã loc pentru majorãri de marje. Situaþia se datoreazã ºi insuficientei dezvoltãri a pieþei ºi a culturii economice, majoritatea celor care economisesc neavând la îndemânã alte alternative de investire a banilor decât depozitele bancare. La fel cum cei mai mulþi dintre cei care doresc sã se împrumute trebuie sã apeleze la o bancã.