19 Iulie 2005
Cenusareasa sistemului bancar, scoasa la petit
Guvernul a aprobat, într-una dintre ultimele sale sedinte în actuala formula, vânzarea actiunilor pe care le mai detine la CEC. Finalizarea procesului respectiv, prevazuta pentru sfarsitul acestui an, va însemna retragerea statului din sistemul bancar (în conditiile în care Eximbank are o cota de piata redusa).
Guvernul vrea sa vânda catre un investitor strategic cel putin 50% plus o actiune din capitalul social al CEC. Câstigatorul licitatiei va putea cumpara intre 50% si 75% din capital. Un pachet de pâna la 5% din capitalul social al CEC va fi vândut salariatilor institutiei, membrilor Consiliului de Administratie si pensionarilor cu ultimul loc de munca la aceasta banca. Vânzarea se va realiza prin negociere directa, fara selectie de oferte, dupa acordarea pachetului majoritar. O cota de 9,9% din actiuni va fi introdusa în Fondul Proprietatea, destinat despagubirii proprietarilor de imobile nationalizate. Restul actiunilor statului vor fi vândute partial sau în întregime pe piata interna sau externa de capital.
Doua etape
Selectia candidatilor pentru privatizarea CEC se va face prin negociere directa, cu selectie de oferte, în doua etape. În prima parte, societatile interesate de CEC depun oferte preliminare neangajante, urmate de ofertele finale angajante. Deocamdata, pentru privatizarea CEC si-au anuntat interesul nume precum Erste Bank, Raiffeisen Bank, OTP, UniCredito sau Rabobank. CEC este cotata a patra banca pe piata româneasca, în functie de marimea activelor, cu un capital social de 149 milioane lei (RON), 1.407 unitati si circa 9.000 salariati. Optimistii spera ca privatizarea CEC va aduce bugetului de stat 400 de milioane de euro.
Vestile proaste
Privatizarea nu este insa lipsita de „scantei“ - pana la finalizarea procesului, peste 1.500 de salariati vor fi dati afara. In plus, potrivit noului statut al CEC, institutia îsi va pierde garantia totala a statului odata ce va intra in proprietate privata. In prezent, depozitele constituite de persoanele fizice sunt garantate 100%. Dupa privatizare, depozitele populatiei se vor garanta, in eventualitatea unui faliment, la fel ca in cazul bancilor comerciale - in limita sumei de 10.000 de euro. Garantia este valabila pentru o singura persoana, indiferent de numarul depozitelor si valoarea acestora.
Istoria CEC
Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea primei institutii de credit public din Romania - Casa de Depuneri si Consemnatiuni (infiintata in 1864). In perioada crizei mondiale, 1929-1933, CDC a preluat chiar cateva din atributiile Bancii Nationale. O schimbare majora s-a produs apoi dupa anul 1948, CEC fiind, pana in 1990, singura banca de economii si unica institutie de credit cu atributii legate de atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei. In anul 1996, CEC devine societate bancara pe actiuni, cu actionar unic statul roman si cu un capital social subscris si varsat integral de 220 miliarde lei. Presedinte al bancii a fost numit de curand Eugen Radulescu, principalul artizan al privatizarii fostei Banci Agricole. De retinut este povestea (romantata) a actualului sediu central al CEC. El a fost construit de arhitectul francez Paul Gottereau. Se spune ca acesta ar fi folosit planurile pentru o cladire in care ar fi trebuit sa functioneze Parlamentul Romaniei. Inceputul lucrarilor a fost marcat la 8 iunie 1897, iar constructia a fost terminata in anul 1900. Potrivit unor evaluari neoficiale, cladirea ar valora peste 170 de milioane de euro. Oficial, ea costa doar 40 de milioane.
Si au ramas doar 10
Comisia de privatizare a BCR a dat avizul pentru 10 din cele 11 institutii care au depus scrisori de interes în urma cu o saptamâna si a respins participarea consortiului format din Texas Pacific (fond de investitii) si Citigroup Venture Capital International. Scrisorile de intentie au fost depuse de Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, Erste Bank AG, Dexia, KBC, BNP Paribas, ABN AMRO si Texas Pacific Group - Citigroup Venture Capital. Motivul pentru care a fost respins consortiul Texas Pacific - Citigroup Venture este legat de o recomandare a BNR potrivit careia nu este permis unui fond de investitii sa detina un pachet semnificativ din actiunile unei banci. Investitorii care au primit avizul vor depune ofertele financiare pâna la 19 septembrie. Acestia pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune la BCR, fie o participatie de 61,8%. Se estimeaza ca stabilirea câstigatorului si semnarea contractului vor avea loc pâna la 21 noiembrie 2005.
Banci care vor sa ia CEC-ul
- HVB (Austria)
- Erste Bank (Austria)
- Raiffeisen Bank (Austria)
- UniCredito (Italia)
- EFG Eurobank (Grecia)
- OTP (Ungaria)
- Rabobank (Olanda)
Doua etape
Selectia candidatilor pentru privatizarea CEC se va face prin negociere directa, cu selectie de oferte, în doua etape. În prima parte, societatile interesate de CEC depun oferte preliminare neangajante, urmate de ofertele finale angajante. Deocamdata, pentru privatizarea CEC si-au anuntat interesul nume precum Erste Bank, Raiffeisen Bank, OTP, UniCredito sau Rabobank. CEC este cotata a patra banca pe piata româneasca, în functie de marimea activelor, cu un capital social de 149 milioane lei (RON), 1.407 unitati si circa 9.000 salariati. Optimistii spera ca privatizarea CEC va aduce bugetului de stat 400 de milioane de euro.
Vestile proaste
Privatizarea nu este insa lipsita de „scantei“ - pana la finalizarea procesului, peste 1.500 de salariati vor fi dati afara. In plus, potrivit noului statut al CEC, institutia îsi va pierde garantia totala a statului odata ce va intra in proprietate privata. In prezent, depozitele constituite de persoanele fizice sunt garantate 100%. Dupa privatizare, depozitele populatiei se vor garanta, in eventualitatea unui faliment, la fel ca in cazul bancilor comerciale - in limita sumei de 10.000 de euro. Garantia este valabila pentru o singura persoana, indiferent de numarul depozitelor si valoarea acestora.
Istoria CEC
Casa de Economii si Consemnatiuni este continuatoarea primei institutii de credit public din Romania - Casa de Depuneri si Consemnatiuni (infiintata in 1864). In perioada crizei mondiale, 1929-1933, CDC a preluat chiar cateva din atributiile Bancii Nationale. O schimbare majora s-a produs apoi dupa anul 1948, CEC fiind, pana in 1990, singura banca de economii si unica institutie de credit cu atributii legate de atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei. In anul 1996, CEC devine societate bancara pe actiuni, cu actionar unic statul roman si cu un capital social subscris si varsat integral de 220 miliarde lei. Presedinte al bancii a fost numit de curand Eugen Radulescu, principalul artizan al privatizarii fostei Banci Agricole. De retinut este povestea (romantata) a actualului sediu central al CEC. El a fost construit de arhitectul francez Paul Gottereau. Se spune ca acesta ar fi folosit planurile pentru o cladire in care ar fi trebuit sa functioneze Parlamentul Romaniei. Inceputul lucrarilor a fost marcat la 8 iunie 1897, iar constructia a fost terminata in anul 1900. Potrivit unor evaluari neoficiale, cladirea ar valora peste 170 de milioane de euro. Oficial, ea costa doar 40 de milioane.
Si au ramas doar 10
Comisia de privatizare a BCR a dat avizul pentru 10 din cele 11 institutii care au depus scrisori de interes în urma cu o saptamâna si a respins participarea consortiului format din Texas Pacific (fond de investitii) si Citigroup Venture Capital International. Scrisorile de intentie au fost depuse de Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, Erste Bank AG, Dexia, KBC, BNP Paribas, ABN AMRO si Texas Pacific Group - Citigroup Venture Capital. Motivul pentru care a fost respins consortiul Texas Pacific - Citigroup Venture este legat de o recomandare a BNR potrivit careia nu este permis unui fond de investitii sa detina un pachet semnificativ din actiunile unei banci. Investitorii care au primit avizul vor depune ofertele financiare pâna la 19 septembrie. Acestia pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune la BCR, fie o participatie de 61,8%. Se estimeaza ca stabilirea câstigatorului si semnarea contractului vor avea loc pâna la 21 noiembrie 2005.
Banci care vor sa ia CEC-ul
- HVB (Austria)
- Erste Bank (Austria)
- Raiffeisen Bank (Austria)
- UniCredito (Italia)
- EFG Eurobank (Grecia)
- OTP (Ungaria)
- Rabobank (Olanda)