26 Iulie 2005

Imprumuturile, motorul de functionare al sistemului bancar

Intr-o economie aflata intr-o vesnica tranzitie, in care atat populatia, cat si companiile cauta in permanenta diferite forme de finantare, nici bancile nu fac exceptie de la regula.
Atunci cand vine vorba despre modul in care bancile „fac“ bani, imprumutul este cuvantul-cheie. Indiferent de calitatea celui imprumutat, persoana fizica sau juridica, stat sau municipalitati, banii dati cu dobanda aduc intotdeauna un profit mai mare decat cel generat de depozite. Explozia creditelor din ultima perioada explica astfel, macar in parte, succesul inregistrat de banci in ultimii ani, dupa un start mai slab. Cresterea economica, materializata si in cresterea salariilor, s-a dovedit de bun augur pentru bancile comerciale, care au dublat valoarea creditelor acordate populatiei. Si, cum creditul este unul dintre motoarele de functionare a bancilor, acestea nu au avut decat de castigat.

Afacerile cu firmele si populatia

Creditul neguvernamental a ajuns la aproape 400.000 de miliarde lei la sfarsitul anului trecut, potrivit datelor Bancii Nationale. Aproape 60% din aceasta suma era contractata de agentii economici cu capital privat, iar mai putin de 8% - de firmele cu capital de stat. Restul a intrat in posesia persoanelor fizice. Chiar daca sunt considerate insuficiente, creditele acordate anul trecut firmelor au crescut cu peste 20%, in termeni reali.

Afacerile cu statul

Desi intr-o economie de piata statul este ultimul aflat pe lista partenerilor de afaceri, iata ca pentru banci acest lucru nu mai e valabil. Dimpotriva, in raportul dintre banci si clienti statul are intotdeauna castig de cauza daca vorbim despre risc. Garantiile oferite de stat sunt mult mai atractive pentru bancheri care, in ultima perioada, au preferat plasamentele in titlurile de stat sau obligatiunile municipale. Titlurile de stat sunt inscrisuri emise de Ministerul Finantelor si exprima o creanta financiara asupra emitentului, garantate in mod expres si neconditionat de statul roman. Acestea pot fi de doua categorii: cu discount - respectiv nepurtatoare de dobanda, vandute la un pret initial mai mic decat valoarea nominala, diferenta dintre pretul initial si valoarea nominala fiind discountul si reprezentand beneficiul cumparatorului - si purtatoare de dobanda - respectiv titluri de stat vandute la valoarea nominala sau cu discount ori prima, pentru care emitentul plateste periodic dobanzi conform conditiilor si termenilor din prospectul de emisiune al seriei.

Obligatiunile municipale, o alta forma de plasament preferata de banci, sunt certificate de valoare cu caracter de investitie, desemnând documente legale emise de administratiile locale pentru a finanta un anumit proiect. Avantajele obligatiunilor municipale sunt date de dobânda mare si de faptul ca sunt înscrise la Bursa de Valori.

Afacerile cu BNR

Printre modalitatile bancilor de a face bani se numara si plasamentele in depozitele BNR. Sumele depuse la BNR sunt de ordinul a sute de milioane de lei (RON) si sunt depuse pe perioade cuprinse intre 1 si 3 luni, dobanda de referinta a bancii centrale fiind in jurul valorii de 8% pe an. Cu toate acestea, reducerea treptata a dobanzii de referinta diminueaza atractivitatea acestui tip de plasament, in conditiile in care, la o dobanda de 8% pe an pentru un depozit pe o luna, pentru a-si acoperi costurile, bancile ar trebui sa stabileasca ratele platite clientilor in jurul valorii de 7,5%. Se pare ca aceasta decizie a BNR urmareste sa „forteze“ bancile comerciale sa investeasca sumele atrase in credite, dupa ce mult timp bancherii au fost acuzati ca prefera sa-si tina banii in depozitele BNR.





Citeste si