31 Ianuarie 2006
Europa nu mai vrea sa Quaero pe Google
„Francezii au lansat un Google national, numit Quaero. Daca îi cereti sa va caute un cuvânt, Quaero va serveste cu mare placere... refuzul lui de a vorbi despre subiectul în cauza“. Asa a început, saptamâna trecuta, Saturday Late Night Show. E un semnal ca americanii vad acum incercarea tarzie a europenilor de a le concura puternicele motoare de cautare ca pe o gluma buna. Dar cam asa se întâmpla mai întotdeauna când SUA comenteaza un proiect francez.
Anul 2006 a debutat cu mari ambitii pentru presedintele Frantei, Jacques Chirac. Într-un discurs care a creionat agenda politicii franceze pentru acest an, Chirac a ocolit teme „clasice“, cum ar fi schimbarea atitudinii francezilor asupra conceptului de Uniune Europeana sau eradicarea coruptiei. A ales, în schimb, sa anunte un proiect care i-a facut pe americani sa râda în hohote în ultimele saptamâni: Quaero - un motor de cautare „curat european“, care sa le trimita pe google.com si yahoo.com la cosul de gunoi al interesului francezilor.
Ambitii mari, buget mic
Proiectul prezentat de seful statului francez este dezvoltat de un consortiu franco-german, reunind companii private precum Thompson, Siemens, France Telecom, Deutsche Telekom, alaturi de Agentia Franceza pentru Inovatie Industriala. Dupa unele surse, bugetul alocat acestui proiect ar putea ajunge la 2,4 miliarde euro pâna în 2011. Cam putin, având în vedere ca Google a cheltuit în 2005 jumatate de miliard de dolari doar pentru activitati de cercetare.
Unele dintre detaliile deja controversatului proiect sunt de-a dreptul hilare, confirmand ca yankeii nu se amuza degeaba. De pilda, denumirea google-ului francez este, aparent, fericit aleasa. Quaero e o expresie latina, care înseamna „a cauta“. Dar este clar ca nici unul dintre dezvoltatorii Quaero nu s-a gândit sa rezerve un nume de domeniu, înainte de a anunta numele proiectului. Pentru ca, daca s-ar fi gândit, ar fi vazut ca domeniul Quaero.com, spre exemplu, este înregistrat din 1997 de o companie americana de marketing online, Quaero Corporation, care, in 2007, îsi poate prelungi înregistrarea domeniului pentru o perioada nedefinita.
Variantele „.net“ si „.org“ ale proiectului au fost deja înregistrate de Benoit Lelong din Fonteney Sous Bois, Franta, respectiv compania franceza Vecsys-Research. Asa ca, desi Jacques Chirac prezinta proiectul ca pe un competitor extrem de serios al Google si Yahoo!, ramâne o mare enigma cum de consilierii sai în materie de tehnologie a informatiei nu si-au amintit de un adevar general valabil în Internet: „.com“ este terminatia perfecta pentru un nume de domeniu.
Traducerea fisierelor multimedia
Totusi, ce va aduce Quaero in plus fata de concurentii americani, pentru a-i atrage si fideliza cel putin pe europeni? Se pare ca nu va oferi doar un simplu serviciu de cautare, eventual structurat pe criterii care sa simplifice si sa usureze gasirea rezultatului dorit. Quaero îsi mai propune sa recunoasca si sa proceseze imaginile si sunetele (clipuri audio-video), astfel încât sa permita utilizatorului sa gaseasca secventele dorite prin intermediul unei simple cautari. În plus, traducerea fisierelor multimedia ar putea fi instantanee, datorita unor procese de recunoastere vocala.
Recunoasterea unui esec
Scopul crearii Quaero este clar definit. Pe de o parte, vorbim de recuperarea cresterii economice a Europei „virtuale“ în fata Americii, spre care se scurg zilnic sume imense de bani, reprezentând costuri ale unor campanii publicitare ori ale altor genuri de servicii prestate de companii din SUA. Pe de alta parte, oficialii europeni au constientizat importanta accesarii si filtrarii informatiei de un motor propriu de cautare, in contextul globalizarii. Dar lansarea proiectului este si o recunoastere publica a esecului companiilor private europene de a dezvolta un serviciu competitiv, ca alternativa la Google, fara ajutorul fondurilor publice.
Fronturile razboiului mileniului
Europa îsi doreste de multa vreme un model de excelenta în batalia contra expansiunii americane în lumea mondiala a afacerilor. În ultimii ani, publicatiile de pe batrânul continent au descris în milioane de articole saga Airbus-ului, avionul care a reusit, la un moment dat, sa devina un concurent serios pentru Boeing-ul american, dar care, in prezent, „zboara“ la o altitudine a comenzilor mult mai joasa.
La fel, satelitii americani responsabili pentru întretinerea sistemului de GPS s-au vazut contestati de sateliti europeni, care îsi propun sa dezvolte un sistem concurent: Galileo. Ca sa mai dea o mana de ajutor Euronews-ului, francezii vor lansa un post de televiziune international de stiri, cu care sa concureze CNN. Se pare ca CFII va transmite, în franceza si engleza, în toata Europa, Orientul Mijlociu si Africa, începând din primul trimestru al anului 2007.
Se creioneaza, asadar, un plan complex prin care Europa vrea sa limiteze expansionismul Americii. Iar Quaero pare a fi un pion important în acest scenariu. Dar tinta vizata de acesta nu pare realista, daca ne gandim ca Yahoo! si MSN (Microsoft), fiecare investind multe miliarde de dolari, nu au emis pretentii de detronare a Google.
Google dezvolta deja, de mai multa vreme, servicii de recunoastere a imaginilor sau secventelor video. Chiar daca acum oficialii Google nu considera Quaero demn de a fi luat în seama, in urmatorul an, compania americana nu va rata probabil sansa de a ridiculiza din start competitorul european. Este jocul la care se pricepe de minune: descurajarea concurentilor prin dinamismul extrem al propriilor proiecte.
Bascalia mediatica
Multe forumuri din Franta si Germania s-au ocupat în ultimele saptamâni de subiectul Quaero. Senzatia generala este una de gluma mediatica. Ziarul „Financial Times“ face un rezumat extrem de reusit al opiniei europenilor, atunci când afirma: „Exista deja un bun motor francez de cautare (Google.fr) si un bun motor german de cautare (Google.de)“. Saptamânalul francez de satira „Le Canard“ afirma: „Comparat cu profitul Microsoft, de 30 de miliarde de euro, ori raportat la capitalizarea Google, de 100 de miliarde de euro, anuntul lui Chirac va stârni sigur panica în America“.
Dincolo de alte obiectii, adevarul este ca proiectul Quaero are toate sansele de a esua, cata vreme va depinde (si) de toanele ministrilor de finante ai statelor care il nasesc. Bineînteles ca europenii îsi pot dezvolta echipe de programatori extrem de competenti. Bineînteles ca vor gasi oameni care sa gestioneze marketingul si sondarea opiniei publice. Întotdeauna însa Quaero va trebui sa mizeze pe o cooperare fara asperitati între guvernele francez si german, precum si între interesele de piata ale companiilor private participante.
Anul 2006 a debutat cu mari ambitii pentru presedintele Frantei, Jacques Chirac. Într-un discurs care a creionat agenda politicii franceze pentru acest an, Chirac a ocolit teme „clasice“, cum ar fi schimbarea atitudinii francezilor asupra conceptului de Uniune Europeana sau eradicarea coruptiei. A ales, în schimb, sa anunte un proiect care i-a facut pe americani sa râda în hohote în ultimele saptamâni: Quaero - un motor de cautare „curat european“, care sa le trimita pe google.com si yahoo.com la cosul de gunoi al interesului francezilor.
Ambitii mari, buget mic
Proiectul prezentat de seful statului francez este dezvoltat de un consortiu franco-german, reunind companii private precum Thompson, Siemens, France Telecom, Deutsche Telekom, alaturi de Agentia Franceza pentru Inovatie Industriala. Dupa unele surse, bugetul alocat acestui proiect ar putea ajunge la 2,4 miliarde euro pâna în 2011. Cam putin, având în vedere ca Google a cheltuit în 2005 jumatate de miliard de dolari doar pentru activitati de cercetare.
Unele dintre detaliile deja controversatului proiect sunt de-a dreptul hilare, confirmand ca yankeii nu se amuza degeaba. De pilda, denumirea google-ului francez este, aparent, fericit aleasa. Quaero e o expresie latina, care înseamna „a cauta“. Dar este clar ca nici unul dintre dezvoltatorii Quaero nu s-a gândit sa rezerve un nume de domeniu, înainte de a anunta numele proiectului. Pentru ca, daca s-ar fi gândit, ar fi vazut ca domeniul Quaero.com, spre exemplu, este înregistrat din 1997 de o companie americana de marketing online, Quaero Corporation, care, in 2007, îsi poate prelungi înregistrarea domeniului pentru o perioada nedefinita.
Variantele „.net“ si „.org“ ale proiectului au fost deja înregistrate de Benoit Lelong din Fonteney Sous Bois, Franta, respectiv compania franceza Vecsys-Research. Asa ca, desi Jacques Chirac prezinta proiectul ca pe un competitor extrem de serios al Google si Yahoo!, ramâne o mare enigma cum de consilierii sai în materie de tehnologie a informatiei nu si-au amintit de un adevar general valabil în Internet: „.com“ este terminatia perfecta pentru un nume de domeniu.
Traducerea fisierelor multimedia
Totusi, ce va aduce Quaero in plus fata de concurentii americani, pentru a-i atrage si fideliza cel putin pe europeni? Se pare ca nu va oferi doar un simplu serviciu de cautare, eventual structurat pe criterii care sa simplifice si sa usureze gasirea rezultatului dorit. Quaero îsi mai propune sa recunoasca si sa proceseze imaginile si sunetele (clipuri audio-video), astfel încât sa permita utilizatorului sa gaseasca secventele dorite prin intermediul unei simple cautari. În plus, traducerea fisierelor multimedia ar putea fi instantanee, datorita unor procese de recunoastere vocala.
Recunoasterea unui esec
Scopul crearii Quaero este clar definit. Pe de o parte, vorbim de recuperarea cresterii economice a Europei „virtuale“ în fata Americii, spre care se scurg zilnic sume imense de bani, reprezentând costuri ale unor campanii publicitare ori ale altor genuri de servicii prestate de companii din SUA. Pe de alta parte, oficialii europeni au constientizat importanta accesarii si filtrarii informatiei de un motor propriu de cautare, in contextul globalizarii. Dar lansarea proiectului este si o recunoastere publica a esecului companiilor private europene de a dezvolta un serviciu competitiv, ca alternativa la Google, fara ajutorul fondurilor publice.
Fronturile razboiului mileniului
Europa îsi doreste de multa vreme un model de excelenta în batalia contra expansiunii americane în lumea mondiala a afacerilor. În ultimii ani, publicatiile de pe batrânul continent au descris în milioane de articole saga Airbus-ului, avionul care a reusit, la un moment dat, sa devina un concurent serios pentru Boeing-ul american, dar care, in prezent, „zboara“ la o altitudine a comenzilor mult mai joasa.
La fel, satelitii americani responsabili pentru întretinerea sistemului de GPS s-au vazut contestati de sateliti europeni, care îsi propun sa dezvolte un sistem concurent: Galileo. Ca sa mai dea o mana de ajutor Euronews-ului, francezii vor lansa un post de televiziune international de stiri, cu care sa concureze CNN. Se pare ca CFII va transmite, în franceza si engleza, în toata Europa, Orientul Mijlociu si Africa, începând din primul trimestru al anului 2007.
Se creioneaza, asadar, un plan complex prin care Europa vrea sa limiteze expansionismul Americii. Iar Quaero pare a fi un pion important în acest scenariu. Dar tinta vizata de acesta nu pare realista, daca ne gandim ca Yahoo! si MSN (Microsoft), fiecare investind multe miliarde de dolari, nu au emis pretentii de detronare a Google.
Google dezvolta deja, de mai multa vreme, servicii de recunoastere a imaginilor sau secventelor video. Chiar daca acum oficialii Google nu considera Quaero demn de a fi luat în seama, in urmatorul an, compania americana nu va rata probabil sansa de a ridiculiza din start competitorul european. Este jocul la care se pricepe de minune: descurajarea concurentilor prin dinamismul extrem al propriilor proiecte.
Bascalia mediatica
Multe forumuri din Franta si Germania s-au ocupat în ultimele saptamâni de subiectul Quaero. Senzatia generala este una de gluma mediatica. Ziarul „Financial Times“ face un rezumat extrem de reusit al opiniei europenilor, atunci când afirma: „Exista deja un bun motor francez de cautare (Google.fr) si un bun motor german de cautare (Google.de)“. Saptamânalul francez de satira „Le Canard“ afirma: „Comparat cu profitul Microsoft, de 30 de miliarde de euro, ori raportat la capitalizarea Google, de 100 de miliarde de euro, anuntul lui Chirac va stârni sigur panica în America“.
Dincolo de alte obiectii, adevarul este ca proiectul Quaero are toate sansele de a esua, cata vreme va depinde (si) de toanele ministrilor de finante ai statelor care il nasesc. Bineînteles ca europenii îsi pot dezvolta echipe de programatori extrem de competenti. Bineînteles ca vor gasi oameni care sa gestioneze marketingul si sondarea opiniei publice. Întotdeauna însa Quaero va trebui sa mizeze pe o cooperare fara asperitati între guvernele francez si german, precum si între interesele de piata ale companiilor private participante.