10 Octombrie 2011

Scrisoare din SUA: Cum am trait moartea lui Steve Jobs



Miercuri dimineata m-am trezit la ora 2 (ora zonei centrale a Statelor Unite) sa-mi scriu lucrarea saptamanala pentru seminarul de mass media. Pe cand imi deschideam adormita mailul, pagina de Facebook, mailul de la facultate, mi-a trecut prin gand o intrebare fara sens: “A murit Steve Jobs”? Am alungat-o repede si am pus-o pe seama orei ciudate la care incercam sa functionez.

Miercuri seara la ora 7 am aruncat ceea ce se dorea a fi o ultima privire asupra Facebook pentru ziua respectiva. The Cool Hunter postase o poza cu Steve Jobs si mesajul “iSad – what a visionary you were”. Am intrat pe site-ul New York Times si am vazut stirea. In urmatoarele minute, pagina de Facebook a inceput sa adune mesaj dupa mesaj de surpriza si tristete, pe masura ce oamenii aflau vestea.

WSJ.com publica deja poze cu oameni care ii aduceau omagii lui Steve Jobs la Apple store-urile din toata tara. In doua-trei ore au inceput sa se trezeasca si prietenii de pe Facebook din Romania, care reactionau la veste in felul lor. Am retinut-o pe cea a unei prietene care a scris “Poate acesta este adevaratul cutremur”.

Pentru mine, Steve Jobs a fost mai degraba o sursa de inspiratie decat sursa produselor Apple (nu am nici un produs de-al lor, desi acum sondez piata pentru un iPad). L-am cunoscut pe Jobs prin articole cum a fost cel din Esquire US, semnat de Tom Junod, si din discursuri precum a fost cel de la Stanford, din 2005. Cateva din lectiile pe care le-a dat atunci au devenit reguli de viata, in functie de care iau uneori decizii – sfaturi de la un “prieten” cu care impart aceeasi zi de nastere, 24 februarie.

- You have to trust that the dots will somehow connect in your future. You have to trust in something--your gut, destiny, life, karma, whatever--because believing that the dots will connect down the road will give you the confidence to follow your heart, even when it leads you off the well-worn path, and that will make all the difference.

- Your work is going to fill a large part of your life, and the only way to be truly satisfied is to do what you believe is great work, and the only way to do great work is to love what you do. If you haven't found it yet, keep looking, and don't settle.

- Remembering that you are going to die is the best way I know to avoid the trap of thinking you have something to lose. You are already naked. There is no reason not to follow your heart.

Joi dimineata m-am trezit cu un mesaj de la mama pe mobil: “A murit bunica. Te pup”. Stiam ca urma sa vina la un moment dat – bunica avea cancer si se simtea tot mai rau in ultimele luni. Dar speram sa intarzie indefinit.

Am mers la birou – lucrez in redactia ziarului local Columbia Missourian, ca parte a programului de master la Missouri School of Journalism. Era ziua mea de “general assignment shift”, cand trebuia sa ma ocup de stirile de ultima ora. Editorul mi-a zis sa-mi iau ziua libera; eu voiam sa lucrez ca sa nu am timp sa ma gandesc prea mult.

Prima mea zi de general assignment shift a fost pe 25 august, o alta joi in care Steve Jobs facea un anunt: acela ca paraseste conducerea Apple. Atunci, la sedinta de la 8 dimineata l-am intrebat pe editor: “Facem ceva cu Steve Jobs”? – genul de intrebare pe care am auzit-o de nenumarate ori de la redactorul-sef, in cei patru ani in care am lucrat la Wall-Street.ro. Am vorbit atunci cu analisti financiari si profesori de la scoala de business despre cum vor reactiona pietele la anuntul lui Jobs.

De data asta, editorul a fost cel care a venit cu propunerea.

Am mers sa vorbesc despre Steve Jobs si Apple cu cel care avea probabil cele mai multe de spus despre subiect dintre locuitorii micului oras Columbia: Keith Politte, manager pe tehnologie din cadrul Reynolds Journalism Institute. Biroul lui Politte de la subsolul unei cladiri a Scolii de Jurnalism transmite “Apple” prin fiecare detaliu de mobilier alb, prin iMac-ul si PowerBook-ul de pe birou, prin tabloul cu iLife de pe perete, prin teancul de carti de vizita ale angajatilor Apple.

Le-a adunat in repetatele vizite pe care le-a facut in ultimii 10 ani la campusul Apple din Cupertino, California. Vizitele s-au concretizat pana la urma intr-un parteneriat intre Apple si Missouri School of Journalism, care urma sa devina unul dintre cele 5 Apple Digital Campuses din Statele Unite, alaturi de Stanford University, Duke University, Pennsylvania State University si The Ohio State University.

Pentru Politte, Apple a fost insa mai mult decat un partener de business. Atunci cand l-am intrebat ce produse Apple are, mi-a facut o lista lunga: un Apple 2, modelul lansat in 1977, un Macintosh 128K din 1984, un Apple Clone, un iMac Graphite, doua iMac-uri pe care le foloseste in prezent, un PowerBook, un iPhone, patru-cinci generatii de iPod-uri, un iPad, multe tricouri Apple si multi prieteni.

Pe cei din urma i-a cunoscut la Cupertino, un loc plini de oameni “inteligenti si creativi, care sunt acolo ca sa schimbe lumea”, mi-a spus. “Pentru fiecare angajat Apple pe care il cunosc, nu e un loc de munca, e o misiune. E o forma de expresie foarte personala”.

Intr-una din vizitele la Cupertino, Politte l-a cunoscut pe Tim Cook, actualul CEO al Apple, pe care il descrie ca fiind foarte destept si destul de tacut, cu un aer de “gentleman din Sud”, care este insa, asemenea lui Jobs, foarte focusat.

Politte spune ca “miracolul” produselor Apple este felul personal in care oamenii relationeaza cu ele, datorita designului si experientei pe care o ofera. Lucru care i se datoreaza lui Steve Jobs si felului aproape spiritual in care a creat tehnologia.

In mesajul pe care l-a transmis miercuri seara, Barack Obama a spus ca succesul lui Steve Jobs nu poate fi ilustrat mai bine decat prin faptul ca mare parte din lume a aflat despre moartea sa prin intermediul unui produs inventat de el.

Insa Jobs nu credea ca produsele Apple sunt cea mai buna inventie a omenirii, ci cu totul altceva: moartea. “Death is very likely the single best invention of life. It's life's change agent; it clears out the old to make way for the new”, a spus, in discursul de la Stanford.

Cred ca e o idee cu care ne-am putea obisnui destul de greu, mai ales cand “inventia” se manifesta aproape de noi si de cei dragi. Totodata, ne aminteste ca suntem inca pe drumul aventuros de tara. Un drum pe care il putem urma amintindu-ne din cand in cand de sfatul lui Jobs: “Stay hungry. Stay foolish”.

Simina Mistreanu e masterand la Missouri School of Journalism.Inainte, a lucrat timp de patru ani ca redactor la Wall-Street.ro. Este, de asemenea, editor asociat la Decat o Revista.



Citeste si