Verdict: Microsoft va plati amenda record de 497 mil. euro

Microsoft introdusese, la 7 iunie 2004, la Tribunalului de Prima Instanta o actiune pentru anularea acestei decizii a Comisiei sau reducerea substantiala a amenzii care i-a fost aplicata.

Tribunalul de Prima Instanta al Curtii Europene de Justitie a respins luni toate punctele apelului grupului Microsoft, cu exceptia celui referitor la decizia Comisiei Europene privind crearea unui organ de monitorizare privind implementarea masurilor decise de Bruxelles impotriva grupului american.

Comisia Europeana a "salutat" imediat aceasta decizie, ce risca sa oblige grupul american sa-si revizuiasca profitabilele practici comerciale, potrivit NewsIn.

Decizia Comisiei Europene dateaza de mai mult de trei ani. La 24 martie 2004, Comisia Europeana a adoptat o decizie prin care a constatat ca Microsoft a incalcat articolul 82 din Tratatul european, savarsind un abuz de pozitie dominanta prin doua comportamente distincte. Comisarul pentru concurenta de atunci, italianul Mario Monti, a condamnat Microsoft la plata unei amenzi-record, de aproape jumatate de miliard de euro, cea mai mare impusa vreodata de Bruxelles unei companii.

Primul comportament sanctionat consta in refuzul Microsoft de a furniza concurentilor sai anumite "informatii privind interoperabilitatea" si de a autoriza utilizarea acestora pentru dezvoltarea si distribuirea produselor concurente ale sale, pe piata sistemelor de operare pentru servere destinate grupurilor de lucru, in perioada incepand din luna octombrie 1998 si pana la data adoptarii deciziei. Cu titlu de masura corectiva, Comisia a obligat Microsoft sa dezvaluie oricarei intreprinderi care doreste sa dezvolte si sa distribuie sisteme de operare pentru servere pentru grupuri de lucru "specificatiile" protocoalelor sale de comunicare client-server si server-server.

Al doilea comportament sanctionat de Comisie se referea la vanzarea "la pachet" a playerului multimedia Windows Media Player cu sistemul de operare Windows. Comisia a considerat ca aceasta practica afecta concurenta pe piata playerelor multimedia. Cu titlu de masura corectiva, Comisia a obligat Microsoft sa ofere spre vanzare o versiune a Windows fara Windows Media Player.

Singurul punct respins luni de Tribunalul de Prima Instanta al Curtii Europene de Justitie se refera la desemnarea de catre Comisie a unui expert independent care sa controleze aplicarea de catre Microsoft a deciziei din martie 2004.

Saga juridica a Microsoft in Europa nu se incheie inca, pentru ca, foarte probabil, grupul american va face apel impotriva deciziei Tribunalului de Prima Instanta la Curtea Europeana de Justitie.Apelul este limitat, totusi, la chestiuni de forma.

Victoria Comisiei in ceea ce priveste Media Player este foarte importanta pentru executivul european, pentru ca, de mai multi ani, orice strategie a Microsoft se bazeaza pe integrarea in sistemul Windows a noi functionalitati. Comisia considera ca aceasta practica a permis Microsoft sa elimine sistemul de navigare pe internet Netscape, apoi programul audio-video Real Player. Comisia este de parere ca in acest fel este impiedicata inovatia.

Aceasta decizie a justitiei europene va avea un impact urias asupra Microsoft, care va trebui sa-si regandeasca intreaga strategie, cel putin in privinta produselor sale pe care le vinde in Europa. in plus, autoritatile americane, nipone sau coreene din domeniul concurentei, care deja au condamnat - toate - Microsoft pentru abuz de pozitie dominanta, s-ar putea inspira din masurile europene pentru a cere acelasi lucru.

Victoria Comisiei in ceea ce priveste documentatia tehnica este de asemenea incurajatoare pentru Bruxelles, care probabil isi va continua ofensiva impotriva grupului american. Comisia a amenintat voalat grupul american ca i-ar putea impune noi amenzi si astepta in acest sens decizia Tribunalului.

In iulie 2006, Comisia condamnase deja Microsoft la plata unei amenzi suplimentare de 280 de milioane de euro pentru intarzierea furnizarii informatiilor tehnice necesare. Comisia ar putea merge acum si mai departe, solicitand pana la un miliard de euro.