24 Noiembrie 2006

Elvetia ezita sa ajute cu 630 mil. euro noile state membre UE

Elvetienii ezita sa ofere un miliard de franci elvetieni (630 de milioane de euro) celor zece noi state membre ale UE, arata cel mai recent sondaj, in care 49% s-au declarat pentru si 37% impotriva, decizia in privinta proiectului urmand sa fie luata prin referendumul de duminica.

Elvetia, care nu este membra UE, dar care profita de pe urma extinderii pietei europene datorita acordurilor bilaterale cu Bruxelles, s-a oferit sa contribuie la dezvoltarea fostelor state comuniste, care au aderat la UE in mai 2004, alaturi de Cipru si de Malta.

Raspunzand apelului Comisiei Europene, Elvetia a promis sa acorde o suta de milioane de franci elvetieni anual, timp de zece ani, noilor membre. Aproape jumatate din aceste fonduri vor reveni Poloniei, urmata, ca sume alocate, de Ungaria si de Republica Ceha.

Dreapta populista a obtinut organizarea unui referendum impotriva acestui proiect, iar sondajele indica un electorat fragmentat: potrivit unei anchete publicate la jumatatea lunii noiembrie, 49% sunt pentru, 37% impotriva, in timp ce 14% erau inca indecisi in privinta alocarii fondurilor, informeaza NewsIn. "Este un caz dificil, deoarece dreapta poarta o campanie agresiva, iar pentru noi nu este usor sa realizam o campanie prin care sa spunem ca vrem sa cheltuim, sa acordam fonduri", a declarat purtatoarea de cuvant a Partidului Socialist, Claudine Godat, care este in favoarea acestui proiect.

Atat partidele de stanga, cat si cele de dreapta au pledat in favoarea acestui proiect, cu exceptia Uniunii Democratice de Centru (UDC), miscare nationalista si antieuropeana, devenita, in 2003, cel mai mare partid elvetian.

Respingerea proiectului ar putea fi interpretata ca un nou succes pentru UDC, care a iesit deja invingator, in septembrie, in urma ultimului referendum, care a aprobat o lege mai stricta a dreptului de azil."Este stupid sa obligam contribuabilii sa plateasca miliarde Europei de Est", a declarat deputatul UDC Hans Fehr, directorul Actiunii pentru Elvetia Independenta si Neutra (Asin), care a completat ca "proiectul va alimenta birocratia". Potrivit lui Fehr, "legea federala referitoare la cooperarea cu statele est-europene" nu vizeaza doar "miliardul" acordat celor zece noi state membre, ci "deschide calea pentru alte astfel de contributii, fara posibilitatea de a mai recurge la referendum".

Guvernul a facut apel catre alegatori sa aprobe aceasta lege, votata de o majoritate parlamentara in martie trecut, evidentiind faptul ca fondurile vor proveni din programe deja existente si ca nu se vor transpune in noi impozite. "Miliardul disputat nu pare o suma atat de mare in raport cu excedentul comercial de 1,4 miliarde de franci elvetieni pe care Elvetia l-a obtinut din schimburile comerciale cu regiunea est-europeana", a declarat purtatorul de cuvant al ministerului afacerilor externe, Jean-Philippe Jeannerat.

"Comparativ cu Norvegia, contributia elvetiana este mai scazuta proportional", a declarat Godat. Autoritatile de la Oslo au promis, la randul lor, ajutoare de peste un miliard de euro pentru noile membre UE, cu toate ca nici Norvegia nu este stat membru UE. "Elvetia nu mai poate profita de UE fara a-si aduce contributia", a completat Godat.



Citeste si