2% din populatia Globului detine peste jumatate din averile mondiale

Cei mai bogati 2% din oamenii de pe Pamant detin impreuna peste jumatate din averile totale la nivel mondial, in timp ce jumatatea mai saraca de pe Glob detine doar 1% din averile mondiale. Acestea sunt doar cateva din rezultatele ultimului studiu privind impartirea bogatiei la nivel mondial, efectuat de catre Institutul Mondial de Cercetare pentru Dezvoltare Economica, aflat sub patronajul Organizatiei Natiunilor Unite.

Doar un procent din populatia globala, reprezentand persoanele cu cele mai mari averi, detin impreuna 40% din averea totala, in timp ce 10% din populatia Terrei, considerata ca cea mai instarita, detine 85% din averile mondiale. Prin conparatie, jumatatea mai saraca a adultilor de pe Glob detine doar un procent din totalitatea averilor.

Studiul a fost efectuat in anul 2000, fiind primul studiu de acest fel. Cei clasati in prima jumatate a populatiei globale dupa avere au bunuri de peste 2200 de dolari, in timp ce pentru a fi in randul bogatilor, cele 10 procente din totalul populatiei globale, persoana respectiva trebuia sa detina 61.000 de dolari. Grupul de 1% format din cei mai bogati oameni, numara 37 de milioane de persoane, fiecare cu bunuri de peste 500.000 de dolari. Studiul a luat in calcul atat veniturile anuale cat si toate bunurile detinute, de la actiuni la pamant sau bunuri electrocasnice.

Impartirea avutiei pe Glob

Din datele studiului reiese ca locuitorii din America de Nord, Europa si Asia de Sud-Est detin impreuna peste 90% din totalul averilor mondiale, desi pe continentul american traieste doar o mica parte din populatia totala (6%). La polul opus se afla tari cu o populatie foarte mare, precum China sau India, care detin o cota foarte mica din averile totale la nivel mondial.

De asemenea, si in cadrul tarilor cu cei mai multi bogati sunt intalnite diferente notabile. Averea medie in SUA este de 144.000 de dolari, in Japonia de 181.000 de dolari si in Marea Britanie de 127.000 de dolari, in timp ce bunurile detinute de o persoana din Danemarca valoareaza 70.000 de dolari, respectiv 37.000 de dolari pentru locuitorii Noii Zeelande.

Studiul mai releva ca diferenta dintre bunurile detinute de persoanele din tarile puternic dezvoltate economic si cele sarace este si mai mare in cazul bunurilor. Practic, prapastia dintre veniturile anuale ale bogatilor planetei comparativ cu cele obtinute de pesoanele cu un nivel de trai scazut, este si mai mare in ceea ce priveste bunurile detinute. Studiul remarca insa unele imbunatatiri ale acestei situatii, sistemul de retributie sociala a averii practicat in unele state precum China sau India, sau posibilitatea de a detine pamant oferita pentru prima oara in unele state.

Studiul nu face nicio recomandare din punct de vedere politic, insa unul din autorii studiului a remarcat ca un sistem bancar dezvoltat, care poate oferi sustinere financiare pentru mediul de afaceri, constituie un factor de crestere a veniturilor si a bunurilor in respectivele zone.

De asemenea, au mai fost constatate diferente notabile intre venituri si bunuri detinute pe de o parte, si nivelul datoriilor pe de alta parte. Astfel, in multe tari in care nivelul veniturilor este unul scazut, nivelul averilor este unul mare, deoarece nivelul de indatorare este unul redus. In acelasi timp, in tarile in care consumul este ridicat, sunt intalnite numeroase cazuri in care averile sunt mai mici decat in alte zone, chiar daca veniturile lor sunt ridicate, si asta din cauza creditelor contractate. Pentru efectuarea acestui studiu au fost scazute toate datoriile din bunurile si veniturile obtinute de catre o persoana.

In ceea ce priveste bunurile preferate pentru plasarea banilor, asiaticii sunt cei mai conservatori, preferand conturile bancare si depozitele, sau chiar pastrarea acestora. Comparativ, locuitorii din Vestul Europei sau din America de Nord prefera in special piata de capital sau plasamentele in investitii imobiliare, in timp ce in tarile slab dezvoltate din punct de vedere economic, pamantul reprezinta principalul bun economic.