În anul care a trecut, cheltuielile de apărare au atins un nivel record. La nivel global, vorbim de 2.240 de miliarde de dolari - de peste 7 ori PIB-ul României. Cum au evoluat însă din 2014 încoace - adică de la anexarea Crimeei de către Rusia?

În perioada de pace care a urmat Războiului Rece, cheltuielile militare au fost, în majoritatea statelor, o povară destul de ușoară pentru economie. Agresivitatea tot mai evidentă a Rusiei, dar și ascensiune Chinei și instabilitatea din Orientul Mijlociu au inversat însă în ultimul deceniu trendul dezarmării și au făcut ca perspectiva unui Al Treilea Război Mondial să nu mai pară deloc o fantezie.

Am ales ca an de pornire 2014, anul anexării Crimeei, deși în realitate încă din 2007, de la discursul lui Vladimi Putin la Conferința de Securitate de la Munchen, intențiile Kremlinului erau clare. Discursul de la Munchen a marcat startul unei noi politici a Moscovei, care a intrat pe un traseu de coliziune cu Occidentul, dar nu și al unei abordări diferite din partea Occidentului în ce privește relația cu Rusia. Abia din 2014 cheltuielile din militare ale statelor NATO au început să intre pe o traiectorie clar ascendentă.

Cea mai mare parte a cifrelor din tabel provin din centralizările realizate de SIPRI (Institutul de Cercetare pentru Pace din Stockholm). Cu albastru au fost marcate statele membre NATO. Ordinea din clasament este în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare în 2022. Deși poate părea surprinzător, India și Arabia Saudită sunt peste Rusia la acest capitol.

Se poate observa că România a avut un trend ascendent până anul trecut când, paradoxal, cheltuielile de apărare au scăzut, deși aveam și avem un război la granițe. Au ajuns chiar sub pragul de 2% din PIB (pe care oricum puține state NATO îl ating).

Însă anul acesta, bugetul alocat apărării ar trebui să depășească 8 miliarde de euro (2,5% din PIB). Forțele noastre militare se vor dota cu avioane de luptă (momentan doar F-16), elicoptere, blindate, sisteme de apărare anti-aeriană, drone și sisteme antidronă.

Sursa foto: DVIDS

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri