9 Iunie 2005
Bugetul de 883 miliarde euro tine cont de aderarea Romaniei in 2007
Parlamentul European si-a spus ieri cuvantul in chestiunea bugetului total al Uniunii Europene (UE) pentru intervalul 2007-2013 si a recomandat limitarea cheltuielilor la suma de 883 miliarde euro, cu opt miliarde euro mai mult decat propusese presedintia UE, dar cu 142 miliardec euro sub necesarul solicitat de Comisia Europeana.
Parlamentul a cerut tarilor europene bogate, membre ale nucleului dur de 15 state, sa scoata bani din propriile bugete pentru a cofinanta ajutoarele ce vor fi acordate fermierilor, pentru a ramane bani de distribuit Romaniei si Bulgariei si a nu pune in pericol aderarea celor doua tari la 1 ianuarie 2007.
Propunerea legislativului comunitar ar putea trezi reactii vehemente in randul statelor europene care beneficiaza de subventii agricole considerabile. Franta, Spania, Italia si Irlanda au amenintat deja ca nu sunt de acord cu reducerea.
Dezbaterile au fost aprinse, tema bugetului necesar finantarii politicilor agricole comune si cea a reducerii scutirilor de care beneficiaza in prezent Marea Britanie in ceea ce priveste contributia sa la bugetul european, fiind principalele capete de afis.
Pozitia adoptata de Parlamentul European se apropie de cea a presedintiei UE, acesta optand pentru un buget maxim de 883 miliarde de euro (1,07% din venitul national brut al UE) si pentru alocarea unei sume de 293 de miliarde de euro necesare finantarii subventiilor agricole. Presedintia luxemburgheza a UE propune, la randul sau, limitarea severa a cheltuielile comunitare pentru anii 2007-2013, la 875 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 1,06% din VNB si un buget pentru subventii agricole de 295 de miliarde de euro, cu sase mai putin decat ceruse Comisia Europeana in vederea realizarii cu succes a integrarii Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007.
Comisia Europeana propusese circa 1.025 de miliarde de euro, iar cei sase principali contribuabili la venitul net al bugetului european (Olanda, Suedia, Germania, Franta, Marea Britanie si Austria) vor sa plafoneze suma la 815 miliarde de euro, reprezentand 1% din VNB.
Francezul Alain Lamassoure, vorbind din partea popularilor europeni, a spus ca angajamentele asumate in fata fermierilor trebuie respectate pana in 2013 si a solicitat parlamentelor nationale sa colaboreze cu europarlamentarii in vederea cofinantarii ajutoarelor agricole si reformarii acestui domeniu. In schimb, eurparlamentarul polonez Wojciech Roszkowski s-a declarat impotriva co-finantarii agriculturii de catre statele membre.
Majoritatea europarlamentarilor britanici s-au opus rediscutarii scutirilor negociate de Margaret Thatcher in 1984. In opinia liberal-democratului britanic Chris Davies scutirile de care dispune Londra ar putea fi rediscutate numai in cazul redeschiderii capitolului vizand diminuarea subventiilor agricole.
Irlandezul Sean ONeachtain a criticat propunerea de reformare a politicilor agricole comune, cofinantarea reprezentand, in opinia sa, primul pas catre renationalizarea subventiilor agricole.
De altfel, ieri ministrul britanic de Finante, Gordon Brown, a avertizat ca Londra nu va sacrifica scutirile obtinute de Thatcher in vederea ajungerii la un compromis pe tema Bugetului si a amenintat ca Marea Britanie nu va ezita sa-si foloseasca dreptul de veto.
Propunerea legislativului comunitar ar putea trezi reactii vehemente in randul statelor europene care beneficiaza de subventii agricole considerabile. Franta, Spania, Italia si Irlanda au amenintat deja ca nu sunt de acord cu reducerea.
Dezbaterile au fost aprinse, tema bugetului necesar finantarii politicilor agricole comune si cea a reducerii scutirilor de care beneficiaza in prezent Marea Britanie in ceea ce priveste contributia sa la bugetul european, fiind principalele capete de afis.
Pozitia adoptata de Parlamentul European se apropie de cea a presedintiei UE, acesta optand pentru un buget maxim de 883 miliarde de euro (1,07% din venitul national brut al UE) si pentru alocarea unei sume de 293 de miliarde de euro necesare finantarii subventiilor agricole. Presedintia luxemburgheza a UE propune, la randul sau, limitarea severa a cheltuielile comunitare pentru anii 2007-2013, la 875 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 1,06% din VNB si un buget pentru subventii agricole de 295 de miliarde de euro, cu sase mai putin decat ceruse Comisia Europeana in vederea realizarii cu succes a integrarii Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007.
Comisia Europeana propusese circa 1.025 de miliarde de euro, iar cei sase principali contribuabili la venitul net al bugetului european (Olanda, Suedia, Germania, Franta, Marea Britanie si Austria) vor sa plafoneze suma la 815 miliarde de euro, reprezentand 1% din VNB.
Francezul Alain Lamassoure, vorbind din partea popularilor europeni, a spus ca angajamentele asumate in fata fermierilor trebuie respectate pana in 2013 si a solicitat parlamentelor nationale sa colaboreze cu europarlamentarii in vederea cofinantarii ajutoarelor agricole si reformarii acestui domeniu. In schimb, eurparlamentarul polonez Wojciech Roszkowski s-a declarat impotriva co-finantarii agriculturii de catre statele membre.
Majoritatea europarlamentarilor britanici s-au opus rediscutarii scutirilor negociate de Margaret Thatcher in 1984. In opinia liberal-democratului britanic Chris Davies scutirile de care dispune Londra ar putea fi rediscutate numai in cazul redeschiderii capitolului vizand diminuarea subventiilor agricole.
Irlandezul Sean ONeachtain a criticat propunerea de reformare a politicilor agricole comune, cofinantarea reprezentand, in opinia sa, primul pas catre renationalizarea subventiilor agricole.
De altfel, ieri ministrul britanic de Finante, Gordon Brown, a avertizat ca Londra nu va sacrifica scutirile obtinute de Thatcher in vederea ajungerii la un compromis pe tema Bugetului si a amenintat ca Marea Britanie nu va ezita sa-si foloseasca dreptul de veto.