Review restaurant George Butunoiu: Globalizarea aristocrației a ajuns și la Urziceni
Citesc, așadar, „Vă invităm la una dintre cele mai apreciate experiențe de dining ale toamnei: Autour de la truffe – ediția a V-a, ce va avea loc duminică. La fel ca în fiecare an, vă așteptăm cu un meniu din 4 piese, fiecare preparat fiind înnobilat de aroma distinctă a acestui ingredient prețios, trufe culese de prin pădurile Bucovinei, de la altitudini de 600-800 metri.”
Nu m-au mai prins pe picior greșit cei de la Domeniul Manasia, ca altă dată. Știam că va fi vorba despre ceva sofisticat încă înainte de a fi citit textul care începea cu un „Invitație” bolduit și frumos colorat. Da, îmi aduc mereu aminte că atunci când am primit primul text cu „invitație” de la ei, acum mai bine de un an de zile, auzisem doar de conacul de la Domeniul Manasia, însă nu știam mai mult decât atât. Mă așteptasem să ajung la un căsoi de țară printre câțiva copaci oricum rari în Câmpia Bărăganului, și m-am trezit în luxul aristocratic citadin al unui mic palat plin cu opere de artă de galerie europeană. Mă uitam după o curte cu mese și scaune făcute din bușteni întregi și am văzut un parc londonez cu sculpturi în metal și alei tăiate ca în filmele franțuzești de epocă. Și în locul sarmalelor, cârnaților și țuicii, am avut în farfurie bucătărie fină cu și șampanie franțuzească.
Dar tot nu am rămas nesurprins, așa cum mă pregătisem. Mă așteptam să ne gătească un chef de înaltă clasă, ca de fiecare dată când i-am vizitat, însă acum l-am găsit la Manasia chiar pe Phursang Lama! Și nu ca chef invitat, ci chiar head cheful rezident al Domeniului, pregătit să rămână multă vreme în acel decor de film.
Asiaticul tânăr Phursang Lama e un mare chef, am scris despre el cu risipă de epitete încă de când am mâncat prima dată la Ginger, sofisticatul restaurant asiatic al bucureșteanului Radisson Blue Hotel. Am avut multe cineacolo, au primit și premii de la noi pentru restaurantul lor, în special pentru sushi și sashimi.
Cu știința lui in ale noii bucătării asiatice contemporane, în special, dar și ale bucătăriei fine, în general, Chef Phursang Lama ar putea să-și aleagă orice țară ar vrea ca să lucreze și să trăiască acolo, fiindcă orice restaurant mare din lume l-ar primi cu brațele deschise. Însă el, asiatica lui femeie și cei doi asiatici și mici copii au prins cu toții drag de România, așa că au rămas aici după ce virusul i-a obligat pe cei de la Radisson să-și inchidă toate restaurantele.
Nu am mâncat ca asiaticii la Domeniul Manasia, de această dată, ci un meniu fin franțuzesc: Duo de pește cu trufe, Scoici Saint Jacques cu trufe, Mușchi de vită argentinian cu trufe și Mille-feuille cu cremă de vanilie aromată cu trufe și smochine. Cu vinuri la fel de fine, dar la care eu m-am uitat doar cu mare jind, nefiind încă atât de bogat încât sa mă aștepte un șofer cu tunică roșie și cu caschetă cu cozoroc în mașină. O conduc singur, pentru moment.
Și da, odată cu venirea noului bucătar, s-a globalizat și ultimul ungher din Domeniul Manasia: ascendență nobiliară daneză, bulgărească și sârbească, lux occidental, un mare chef asiatic, musafiri din toată lumea…