8 Februarie 2005
Firmele romanesti nu se socializeaza
Responsabilitatea Sociala Corporativa (RSC), un concept vechi de decenii in Occident, incearca sa faca pirtie si in Romania, dar momentan pare inzapezita in prejudecati. Gala Societatii Civile incearca sa le schimbe.
82% dintre managerii companiilor americane cred ca responsabilitatea sociala contribuie la profitul companiei. 92% dintre americani considera ca este important ca o companie sa faca donatii organizatiilor neguvernamentale. 48% dintre consumatorii britanici si-au schimbat optiunea pentru un produs ca urmare a unei campanii de marketing comunitar. 81% dintre tinerii pina in 25 de ani din Europa de Vest considera ca responsabilitatea sociala este garantia profitabilitatii in timp. Datele sint rezultatele unor cercetari facute in Occident cu privire la RSC si arata cit de departe sintem noi de acest mod de gindire.
Prima zi din cele trei ale Galei Societatii Civile a fost inaugurata de conferinta in care s-a dezbatut exact rolul RSC in parteneriatul dintre societatea civila si sectorul de afaceri. Au incercat sa convinga Corina Gonteanu (Fundatia pentru o Societate Deschisa), Anca Harasim (AmCham) Gilda Lazar (JTI) si alti reprezentanti ai unor firme multinationale.
Cei 3 R in varianta moderna
Recunoastere, Reputatie, Recunostinta sint cei 3 R care calauzesc lumea afacerilor occidentale, in care responsabilitatea sociala este inteleasa si ridicata la rang de politica de firma. O campanie sociala sustinuta financiar cu 75.000 de euro (prin care JTI a sponsorizat o serie de evenimente culturale din 2000 incoace) a adus firmei publicitate si imagine pe care ar fi trebuit s-o cumpere cu 633.540 de euro, a aratat Gilda Lazar.
Ea a demonstrat ieri audientei cum o companie din industria tutunului, cu o imagine controversata, poate sa-si promoveze numele legindu-l de parteneriate in proiecte sociale care conteaza mai mult in ochii publicului decit 100 de afise publicitare. Prezenta la discutie, Mona Musca, ministrul Culturii, a pus punct pe i-ul discursului, spunind ca, daca ar fi sa devina fumatoare, ar cumpara tigari de la JTI, pentru ca firma a sprijinit evenimentele culturale din Romania.
De la practica occidentala, insa, pina la teoria romanilor e cale lunga si asta se vede inca in modul salbatic in care firmele romanesti inteleg sa faca afaceri. Le lipsesc climatul legal propice, dar si informatiile despre avantajele de a-si imparti profitul cu comunitatea in care si le desfasoara.
82% dintre managerii companiilor americane cred ca responsabilitatea sociala contribuie la profitul companiei. 92% dintre americani considera ca este important ca o companie sa faca donatii organizatiilor neguvernamentale. 48% dintre consumatorii britanici si-au schimbat optiunea pentru un produs ca urmare a unei campanii de marketing comunitar. 81% dintre tinerii pina in 25 de ani din Europa de Vest considera ca responsabilitatea sociala este garantia profitabilitatii in timp. Datele sint rezultatele unor cercetari facute in Occident cu privire la RSC si arata cit de departe sintem noi de acest mod de gindire.
Prima zi din cele trei ale Galei Societatii Civile a fost inaugurata de conferinta in care s-a dezbatut exact rolul RSC in parteneriatul dintre societatea civila si sectorul de afaceri. Au incercat sa convinga Corina Gonteanu (Fundatia pentru o Societate Deschisa), Anca Harasim (AmCham) Gilda Lazar (JTI) si alti reprezentanti ai unor firme multinationale.
Cei 3 R in varianta moderna
Recunoastere, Reputatie, Recunostinta sint cei 3 R care calauzesc lumea afacerilor occidentale, in care responsabilitatea sociala este inteleasa si ridicata la rang de politica de firma. O campanie sociala sustinuta financiar cu 75.000 de euro (prin care JTI a sponsorizat o serie de evenimente culturale din 2000 incoace) a adus firmei publicitate si imagine pe care ar fi trebuit s-o cumpere cu 633.540 de euro, a aratat Gilda Lazar.
Ea a demonstrat ieri audientei cum o companie din industria tutunului, cu o imagine controversata, poate sa-si promoveze numele legindu-l de parteneriate in proiecte sociale care conteaza mai mult in ochii publicului decit 100 de afise publicitare. Prezenta la discutie, Mona Musca, ministrul Culturii, a pus punct pe i-ul discursului, spunind ca, daca ar fi sa devina fumatoare, ar cumpara tigari de la JTI, pentru ca firma a sprijinit evenimentele culturale din Romania.
De la practica occidentala, insa, pina la teoria romanilor e cale lunga si asta se vede inca in modul salbatic in care firmele romanesti inteleg sa faca afaceri. Le lipsesc climatul legal propice, dar si informatiile despre avantajele de a-si imparti profitul cu comunitatea in care si le desfasoara.