31 Iulie 2009
Comunicarea in vreme de recesiune sau traseul de la sef la subaltern
Liderii organizatiilor publice si private nu ar trebui sa neglijeze comunicarea cu oamenii aflati in subordine, mai ales pe timp de recesiune, ci sa fie in stare sa-si asume responsabilitatea cuvantului, considera Mihai Rauta, consumer risk director in cadrul Raiffeisen Bank si Gabriela Tokacs, invitatii editiei de ieri a Wall-Street Live-Text.
Comunicarea, un sport de echipa
In cazul aparitiei unor divergente de comunicare in cadrul echipei este necesar, in prima faza, identificarea problemelor si dezbaterea acestora, individual sau la nivel de grup. Totodata, liderul echipei ar trebui sa revizuiasca responsabilitatile membrilor si sa le prezinte noile sarcini. Mai mult, liderii ar trebui sa fie in stare sa le creeze angajatilor o stare de confort psihologic, pentru o comunicare mai eficienta.
“Sunt lucruri, contexte sau evenimente mai importante, in timpul carora sau dupa care tuturor ne place sa ni se spuna ceva, sa ni se dea un sfat, o apreciere, o sugestie. Si cred ca in cazurile acestea, ar fi mai bine ca reactiile sa fie mai consistente, adica sa aiba loc o discutie”, spune Gabriela Tokacs.
Chiar daca nu are experienta in a le vorbi propriilor angajati, un manager sau un lider ar trebui sa-si faca timp pentru comunicare. Pauza de pranz sau de cafea sunt cateva din oportunitatile de comunicare prin care se poate compensa lipsa timpului.
“ Comunicarea cea mai buna se pare ca are loc in locul destinat fumatului. De asemenea, un sef presat de timp poate lasa un mesaj pe o bucata de hartie, prin care sa-i arate ca ii apreciaza munca”, subliniaza Rauta.
Mesajul si liderul
“Daca este vorba de un mesaj cu titlu informativ, relativ neutru ca incarcatura emotionala,acesta poate fi transmis prin sms sau e-mail. Un mesaj special poate fi trimis sub forma de scrisoare, in vreme ce un mesaj mai delicat sau difici necesita o convorbire telefonica la care sa participe fiecare destinatar”, declara Tokacs.
Reprezentantul Erudio considera cu unul din cei mai buni lideri din punct de vedere al abitatilor de comunicare este Ken Robinson, numit Sir de catre regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, pentru reusitele sale din domenii precum arta, educatie si leadership.
Totodata, printre comunicatorii cunoscuti pe plan local, in viziunea lui Tokacs, se numara Mihai Ghyka (foto) ( fost CEO al producatorului de bere InBev Romania), Marius Persinaru (vicepresedinte operational pe pietele emergente pentru Xerox), Dragos Bucurenci (jurnalist freelancer, ecologist) si Doru Mitrana (ecologist).
“In spatele multor lideri capabili sa comunice eficient se afla multe alte persoane care stiu cu adevarat sa comunice eficient. Nu pot stii cati lideri sunt in stare sa comunice eficient pe cont propriu. Nu sunt orientat in a furniza exemple de astfel de indivizi, cred mai mult in capacitatea imensa a fiecarui om de a face acest lucru, daca isi doreste, experimenteaza si invata”, este de parere Mihai Rauta.
Educatia in procesul de comunicare
In acest context, au romanii posibilitatea de a invata cum sa comunice eficient?
“Scoala romaneasca face multe lucruri bune, insa nu te invata sa realizezi suficiente prezentari, nu te pune in fata unui public. Iar, ulterior, cand vrei sa te angajezi, constati ca trebuie sa faci prezentari, sa vorbesti in public si sa nu fii stresat la microfon. Am realizat asta dupa multi ani, cand am facut cursuri care sa ma ajute sa imbunatatesc aceste lucruri”, spune Rauta.
Pe de alta parte, Tokacs (foto) apreciaza ca cei mai buni profesori in materie de comunicare sunt oamenii.
“Probabil ca s-ar putea introduce o multime de cursuri de vorbire, scriere, comunicare, impact sau persuasiune. Insa, pana la urma, daca oamenii care le-ar preda n-ar avea har, n-ar trai intr-un anumit fel sau n-ar putea fi modele pentru copiii din fata lor, totul ar fi degeaba”, conchide reprezentantul Erudio.