7 Octombrie 2009
Comunicarea - Urmatorul pas pentru elitele culturale, politice si de business din Romania
Chiar daca produce elite atat din punct de vedere profesional, cat si moral, societatea romaneasca nu creeaza mediul in care acestea sa comunice intre ele si cu restul comunitatii. Despre tipurile de elite si rolul lor au discutat, impreuna cu cititorii Wall-Street, H.-R. Patapievici si Cosmin Alexandru, invitatii dezbaterii Wall-Street Live-Text.
Ce sunt elitele
Un aspect comun al celor doua tipuri de elite este ca sunt formate in mod natural, spontan. “Apartenenta tine de recunoastere, nu de numire: nimeni nu poate numi pe cineva in functia de membru al unei elite. Elita este in mod esential expresia unei recunoasteri publice. Este un consens social, nu urmarea unui decret. O elita care se autoinstituie prin decret este o clica, nu e elita”, a adaugat scriitorul.
In relatie cu mediocritatea, elita o depaseste in masura in care reuseste sa indeplineasca un anumit criteriu de excelenta. Mediocritatea incepe acolo unde se termina aplicabilitatea criteriului de excelenta.
“Rolul social al eiltei este precum rolul profesional al instalatorului. Instalatorul stie cum functioneaza sistemul de apa curenta. Fara el e inundatie sau blocaj. Elitele au rolul social de a depozita, in functionarea societatii, practicile si cunostintele fara de care o societate nu poate functiona”, a mai spus Patapievici.
In opinia scriitorului, Romania a avut parte de elite politice remarcabile incepand de la perioada pasoptista pana in 1945, odata cu intrarea tarii noastre in sfera de dominatie sovietica. “Din acest moment, elitele noastre politice au fost, toate, execrabile”. Cat despre elitele culturale, Patapievici considera ca acestea au situat cultura romaneasca in randul celor mai interesante din Europa. “Judecand dupa nivelul la care s-au situat creatiile elitelor noastre culturale aflate in exil, am avut elite culturale mai norocoase decat ghinionul nostru istoric.”
In acest moment, romanii aleg si folosesc scari valorice in functie de oportunitate, spune Cosmin Alexandru, presedinte Erudio. “Cred ca asta e cel mai mare rau pe care comunismul l-a facut societatii romanesti - duplicitatea. Atunci am fost invatati sa promitem un lucru, sa facem altul, sa gandim ceva despre el, sa spunem altceva despre el si sa ne amintim altceva despre el. Nu stiu cum se va putea repara ceva de care nici macar nu suntem constienti toti, tot timpul. Singurii care ne-ar putea arata o oglinda valida care sa puna in acord cuvintele cu actiunile noastre sunt occidentalii”.
Intrebat de o cititoare ce au facut elitele pentru Romania in ultimii 20 de ani, in afara de a se plange, Patapievici a fost categoric: “Elitele intelectuale care la inceputul anilor ’90 erau tinta mineriadelor au fixat agenda publica pentru alegerile care au fost castigate in 1996 de Emil Constantinescu , agenda care a fost imbratisata si de guvernarea Nastase dupa 2000. As spune ca acestei agende publice, care la inceputul anilor ’90 a fost sustinuta numai de elita intelectuala minoritara pe atunci, ii datoram integrarea noastra in Uniunea Europeana si intrarea in NATO”.
Elitele de business, construite pe valori fara traditie
Chiar daca exista economisti romani de elita, diferenta dintre ei si cei din Occident, pe care ii urmarim si ii citam mai des, este ca romanii ies rar in afara spatiului discutiilor de specialitate si nu vor sau nu pot sa vorbeasca despre domeniul lor pe intelesul tuturor.
Un aspect comun al elitelor romanesti de business si al celor politice este, potrivit lui Alexandru, interesul pe termen scurt, perceput ca valoare. Asta duce la comportamente care genereaza un mediu foarte instabil. “Locul in care mi se pare ca cele doua elite difera, totusi, e la ciclul de validare. Elitele de business sunt obligate sa fie conectate cu piata lor, cu clientii care le cumpara produsele sau serviciile, in fiecare zi. Elita politica are o anumita latenta a conectarii la realitate. Tinde sa fie foarte conectata la piata de votanti in preajma momentului votului, dar se deconecteaza major curand dupa aceea”.
Existenta unei elite politice nu influenteaza existenta unei elite in business, spune Patapievici. O elita politica intr-un regim democratic trebuie sa respecte parametri precum electoratul, opinia publica, parlamentarismul, procedurile democratice si principiul servirii binelui comun. “Acestia fiind parametrii obligatorii, intelegem imediat de ce elita noastra politica nu este si o autentica elita politica. Sociologic, ea este o elita. Din punctul de vedere al excelentei ei politice, insa, nu este”.
Intrebat de un cititor daca elita in business este echivalentul capacitatii de a face profit, Cosmin Alexandru a spus ca un criteriu de evaluare este durabilitatea rezultatului muncii ei. “Elita de business ar trebui sa aiba menirea de a construi afaceri sustenabile si din punct de vedere economic si din punct de vedere social”.
Comunicarea intre elite
Nu traim intr-o cultura a primului pas, asa ca intalnirile dintre elitele din domenii diferite sunt dificil de produs, cu toate ca mediul de business are mult de castigat din expunerea la mediul cultural si viceversa.
“N-am inteles cu adevarat retinerea intelectualilor de a interactiona cu oamenii de afaceri, pana cand n-am fost rugat sa scriu in Revista 22. Contactul cu o lume care nu e a ta, care te astepti sa te judece dupa criterii cu care nu esti obisnuit, e un lucru dificil. Ce pot sa spun din experienta Erudio este ca, daca reusesc sa treaca de panica initiala, oamenii de cultura se pot simti bine in compania oamenilor de afaceri. Surpriza e placuta de ambele parti. E nevoie insa de putin curaj si ma bucur ca Horia il are si azi, aici”, a spus Cosmin Alexandru.
Initiativele de comunicare ale elitelor profesionale ar trebui sa se rasfranga, natural, si asupra publicului larg. “ E un proces in care elitele de la varf ajuta la crearea unor elite in jurul lor, care , la randul lor educa alte elite si tot asa, pana cand modelul atinge masele largi. Educatia de felul asta este un proces in care elitele trebuie sa invete sa comunice convingator cu cei care nu sunt in imediata apropiere. Pentru asta e nevoie de cat mai multe intalniri, fie in mass-media, fie in afara ei. Oamenii nu vor urma oameni pe care ii percep ca fiind mult prea departe de ei. Intalnirea e cel mai bun mod in care apropierea se poate face autentic si durabil”, a explicat presedintele Erudio.
Potrivit acestuia, principalele erori in comunicare sunt, pentru elitele politice lipsa de concizie si precizie; lipsa de exemple relevante pentru public; lipsa de autenticitate, iar pentru elitele de business: lipsa exersarii discursului narativ ( se bazeaza mult prea mult pe slide-uri, cifre si situatii statistice); lipsa adecvarii la public ( vad adesea o depersonalizare atat a vorbitorului cat si a publicului in perceptia lui); lipsa dorintei de a invata comunicarea in public.