Noua Lege de restituire a proprietatilor a fost promulgata de presedinte
Presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea de aprobare a OUG 21/2015 ce reglementa regimul restuirii proprietatilor, in forma modificata de Parlament ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale, la sesizarea presedintelui, care reclama faptul ca forma initiala a legii incalca principiul separatiei puterilor in stat si limita accesul liber la justitie.
”Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 20 mai a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania”, se arata intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale, scrie News.ro.
Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala, pe 25 noiembrie 2015, privind neconstitutionalitatea legii de aprobare a ordonantei. Prima obiectie a presedintelui era legata de faptul ca era incalcat principiul separatiei si egalitatii puterilor in stat. ”Presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice, in sensul acestei legi. Absenta mentionarii exprese a persoanei sau persoanelor care reprezinta Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor ar putea insa afecta exercitarea dreptului de a contesta in instanta deciziile emise de aceasta autoritate publica”, se arata in sesizarea presedintelui.
In al doilea rand, legea exonera presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor de la plata amenzilor decise in contencios administrativ. ”Se incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie. Astfel, potrivit jurisprudentei constitutionale a lipsi o hotarare definitiva de caracterul ei executoriu reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si afecteaza buna functionare a justitiei”, observa presedintele.
Pe 11 februarie 2015, Curtea Constitutionala a confirmat obiectiile lui Iohannis. In ce priveste limitarea accesului la justitie prin imposibilitatea de a ataca in contencios administrativ deciziile Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, Curtea a apreciat ca ”textul criticat persoanele indreptatite de a avea acces la o cale efectiva care sa permita valorificarea drepturilor lor. Se incalca, astfel, dreptul persoanelor vatamat intr-un drept ori intr-un interes legitim, de o autoritate legitima, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri de a avea acces efectiv la recunoasterea dreptului pretins sau a intersului legitim, anularea actului si repararea pagubelor”.
De asemenea, Curtea nu a acceptat nici exonerarea de la plata amenzilor stabilite de instante pentru presedintii celor doua comisii. ”Legiuitorul a intervenit in procesul civil, in faza de executare a hotararii pronuntate de o instanta judecatoreasca, lipsind de efecte juridice actul jurisdictional care are autoritate de lucru judecat. Impiedicand executarea unei hotarari judecatoresti, legiuitorul nesocoteste principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat”, se mai spune in decizia CCR. Parlamentul a reexaminat legea si a modificat-o in functie de decizia Curtii Constitutionale, fiind adoptata in noua forma pe 10 mai de catre Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.
Sursa foto: Shutterstock / Who is Danny