Romania s-ar putea scufunda intr-o criza politica, dupa alegerea PSD. UE si NATO isi pierd din importanta
Alegerile parlamentare din Romania s-au incheiat, dar urmeaza o perioada de noi targuieli politice. PSD, castigator al alegerilor din 11 decembrie cu 46%, va cauta, cel mai probabil, un partid mic, precum ALDE, care si-a asigurat 6% din voturi, pentru a fost o coalitie de guvernare. PNL, principalul contra-candidat la PSD, a obtinut doar 20%. Insa, indiferent ce partid va alege PSD, social-democratii vor avea dificultati in numirea unui prim-ministru, in timp ce liderul acestora, Liviu Dragnea, se afla in imposibilittea de a fi desemnat in conditiile in care are de ispasit o condamnare cu suspendare pentru frauda electorala.
Romania este un stat semi-prezidential, iar ca urmare, primul-ministru si presedintele isi imparta responsabilitatile de guvernare. Inainte de votul din 11 decembrie, presedintele de centru-dreapta, Klaus Iohannis a declarat ca nu va accepta un prim-ministru impovarat de problemele cu legea. Anuntul presedintelui a pus Romania insa intr-o situatie sufocanta. Pe de o parte, constitutia tari cere presedintelui sa selecteze un prim-ministru din cadrul partidului sau coalitiei cu cele mai multe locuri in parlament, iar pe de alta parte, legislatia interzice celor cu condamnari penale de a beneficia de numiri in posturi guvernamentale, scrie agentia de informatii Stratfor.
In urma victoriei zdrobitoare a PSD, Klaus Johannis nu va avea de ales, decat sa aleaga un prim-ministru din PSD. Cu toate acestea, social-democratii ar putea fi nevoiti sa propuna un alt candidat. Daca PSD si presedintele nu vor ajunge la un compromis, Romania se va scufunda intr-o criza politica. Unii reprezentanti ai PSD au lasat sa se inteleaga deja ca vor incerca sa il suspende pe Klaus Iohannis. Aceasta situatie a avut loc de mai multe ori in mandatul de presedinte al lui Traian Basescu. De altfel, disensiunile intre presedinte si prim-ministrui au devenit destul de comune.
Coruptia ucide societatea din RomaniaIn acelasi timp, coruptia continua sa constituie o preocupare pentru cetatenii romani. Mai putin de 40% dintre alegatori au participat la alegerile din 11 decembrie, in mare parte, din cauza starii de nemultumire in crestere fata de politicienii tarii, in contextul in care coruptia cuprinde institutiile romanesti. Deocamdata, combaterea coruptiei si scaderea cheltuielilor publice vor fi problemele imediate cu care se va confrunta noul guvern. Dar, abordarea deziluziei alegatorilor fata de partidele politice traditionale va constitui o preocupare pe termen lung a clasei politice. O astfel de nemultumire creeaza un teren fertil pentru ivirea miscarilor "anti-establishment", care ar putea contesta intr-o zi status quo-ul politic. Cu toate ca partidele principale au dominat votul acordat pe 11 decembrie, Romania nu va fi, probabil, imuna la valul eurosceptic care castiga teren in alte zone din Europa.
Cu toate acestea, Romania pare pe deplin angajata in ceea ce priveste calitatea de membru UE si NATO. Majoritatea partidelor politice ale tarii sunt, mai degraba, ingrijorate de cresterea influentei Rusiei in regiune si intentioneaza sa mentina legaturi stranse cu Statele Unite. Prin urmare, politica externa a Bucurestiului nu se va schimba prea mult, ca urmare a alegerilor, indiferent cum va evolua situatia cu numirea primului-ministru. Pe masura ce Zona Euro se confrunta cu o problema dupa alta, interesul Romaniei pentru aderarea la uniunea monetara se va diminua.
De asemenea, cum Europa de Vest prezinta tot mai mult interes in limitarea liberei circulatii a persoanelor pe continent, calitatea de potential membru al Romaniei in zona Schengen nu mai este atractiva. Si, cum incertitudinea continua sa domine viitorul UE si NATO, Romania s-ar putea reorienta catre vecinii sai pentru a-si consolida apararea sa.