28 August 2019

Camera Deputatilor a respins, decizional, proiectul de lege privind amnistia si gratierea



Camera Deputatilor a respins, miercuri, cu 177 de voturi "pentru", unul "contra" si doua abtineri, proiectul de lege pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate.

Votul impotriva a fost dat de deputatul PSD Gheorghe Simon, iar cei doi parlamentari care s-au abtinut au fost Adrian Solomon (PSD) si Ion Cupa (ALDE). Catalina-Nicoleta Bozianu, de la PMP, nu a votat.

Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat, marti, in unanimitate, un raport de respingere proiectului legislativ privind amnistie si gratiere.

PSD si ALDE au stabilit, intr-o sedinta de coalitie avuta saptamana trecuta, respingerea proiectului de lege privind amnistia si gratierea in Parlament

Pe 29 mai 2018, initiativa a fost adoptata tacit in Senat, transmite Digi24.ro.

Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei si gratierii prevede ca „nu pot fi alesi in organele administratiei publice centrale si locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei, cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”, in completarea adusa articolului 37 din Constitutie cu un nou alineat 2¹.

O alta modificare viza interdictia presedintelui Romaniei de a acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie: „Presedintele Romaniei indeplineste urmatoarele atributii: acorda gratierea individuala; nu poate acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie”, potrivit modificarii aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentala.

In forma in vigoare, articolul 94, litera d). face referire doar la atributia presedintelui de a acorda gratiere individuala.

Referitor la proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei si gratierii, Ciolacu transmite ca termenul pentru depunerea raportului este 4 septembrie 2019, adica in prima saptamana a sesiunii ordinare a Camerei. Social-democratul isi doreste ca la orice dezbatere cu privire la justitie sa fie prezente in mod obligatoriu institutiile implicate, asociatiile magistratilor si societatea civila.



Citeste si