Bubele sistemului românesc de sănătate: infrastructură, resursa umană, finanțele și accesul la inovație. Cum crede Andrei Baciu că le putem rezolva
Infrastructura, resursa umană, alocările financiare și sau accesul la inovație sunt principalele bube cu care sănătatea din România se confruntă, în opinia lui Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Însă acesta consideră că abordarea lipsurilor din sistem trebuie să fie unitară, deoarece este vorba despre un ansamblu de factori care determină evoluția sau involuția acestui domeniu vital.
”Dacă e să vorbim despre lipsurile sistemului, depinde la ce categorie de factori ne uităm. Însă infrastructura, resursa umană, alocările financiare și sau accesul la inovație pot fi primele la care ne gândim. E evident că un sistem care a avut o anumită traiectorie timp de 30 de ani, în care lucrurile puteau fi făcute mai bine, înregistrează imperfecțiuni”, a declarat Andrei Baciu, aflat la conferința SSIMA, de la Oradea.
Acesta a adăugat că România trebuie să profite de resursele financiare ”fără precedent” de care dispune pentru a se alinia standardelor europene și pentru a soluționa obstacolele mai sus enumerate.
”Lucrurile sunt ample, nu e vorba doar despre o unitate, ci despre un întreg sistem. Spre exemplu, avem 3.000 de cabinete de medicină de familie care necesită renovare, la fel ca alte 30 de ambulatorii și 299 de centre comunitare integrate. Este o muncă națională pe care trebuie să o depunem”, a menționat secretarul de stat.
PNRR, o mană cerească pentru spitalele româneștiAcesta a insistat că PNRR-ul reprezintă șansa României de a se adapta standardelor europene, însă pentru aceasta este nevoie de o muncă de echipă. În acest sens, a menționat inclusiv schimbarea de mentalitate și implicarea mai activă a cadrelor medicale în segmentele de practică și cercetare medicală.
”România are cu certitudine șansa la inovație în medicină, însă noile tehnologii nu pot implementate acolo unde lucrurile sunt rămase demult în urmă. Trebuie să vedem care sunt așteptările reale în România, iar pentru aceasta e nevoie de muncă în echipă. Avem nevoie de o mentalitate branșată la Occident, iar aceasta ne va ajuta să menținem standardele europene în sistemul de sănătate”, a completat Baciu.
Nu în ultimul rând, acesta a precizat că există unități din România în care medicina este comparabilă cu ceea ce vedem în Occident, unul dintre exemplele date fiind Oradea.
”Avem exemple de bune practici la Oradea, Cluj, Timișoara, Suceava sau București. Ne bucurăm de 2,5 miliarde de euro numai prin PNRR și cu resurse comparabile prin viitorul Program Operațional de Sănătate. Sunt resurse fără precedent în România, care au puterea de a face o diferență majoră, pe care să o vedem cu toții în unitățile medicale sau în alte sectoare ale asistenței medicale”, a conchis acesta.
La începutul lunii iunie, Guvernul a aprobat înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, acesta fiind un instrument care să facă posibilă accelerarea investiţiilor în sectorul sanitar, în primul rând a celor trei spitale regionale, a anunţat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Conform acordului cu Comisia Europeană, agenţia va fi condusă de un preşedinte desemnat de Ministerul Sănătăţii, pe o perioadă provizorie de şase luni, a precizat el.
Conform acordului cu Comisia Europeană, agenţia va fi condusă de un preşedinte desemnat de Ministerul Sănătăţii, pe o perioadă provizorie de şase luni, a precizat el.
Scopul agenţiei nu este să atragă fonduri din PNRR, a completat el.
În cadrul agenţiei vor fi transferaţi de la Ministerul Sănătăţi angajaţii care gestionează cele trei spitale regionale, iar restul posturilor vor fi scoase la concurs.