6 Martie 2014

Ce vor antreprenorii de la Florin Jianu, noul ministru al IMM-urilor



Introducerea educatiei antreprenoriale in scoli, cresterea finantarilor alocate afacerilor fondate de tinerii pana in 35 de ani si crearea de centre de afaceri, sunt doar cateva din lucrurile pe care si le doresc antreprenorii de la Florin Jianu, noul ministru al IMM-urilor.

Facilitati la infiintarea firmelor si o digitalizare mai mare a acestui proces

Andrei Cretu (foto dreapta), cofondator si managing partner al Benefit Seven, un business care ofera companiilor carduri prin care angajatii au acces la o retea de cateva zeci de sali de sport din Bucuresti, spune ca printre facilitatile care ar ajuta start-up-urile se numara:

- Facilitati la infiintarea firmelor si digitalizarea procesului intr-o masura cat mai mare
- Acces la capital. De exemplu, imprumuturi facile si la dobanzi preferentiale; implicarea in dezvoltarea unei platforme de listare si tranzactionare pe piata de capital, precum se face in Polonia.
- Incurajarea capitalului venture si seed de la business angels si investitori privati prin scutirea impozitelor pe capitalul investit, inclusiv prin incurajarea joint venture-urilor cu companii mari.
- O platforma educationala sustinuta de stat in universitati si prin conferinte. Competitii antreprenoriale cu finantare acordata de stat (precum in Elvetia), punerea la dispozitia antreprenorilor a platformelor de studiu si cercetare din domeniul public (universitati, centre de cercetare, etc)
- Facilitati fiscale acordate punctual si in functie de domeniile de interes prioritare ale statului. De exemplu, scutirea de la plata impozitelor si contributiilor pentru salariile fondatorilor, neimpozitarea profitului reinvestit.
- Incubatoare pt start-up-uri care sa fie un mix intre educatie si finantare.

Pe de alta parte, Iulian Circiumaru (foto stanga), cofondator al Benefit Seven, vorbeste despre facilitatile pe care noul ministru al IMM-urilor le-ar putea crea pentru companiile care ofera beneficii extrasalariale din zona sportiva:

- Recunoastarea importantei beneficiilor sportive la nivel microeconomic (retentie mai mare a angajatilor, mai multe zile profitabile, o productivitate crescuta, impactand pozitiv rezultatele financiare ale companiilor), cat si macroeconomic, pentru ca privind sportul ca o masura preventiva de sanatate, este de la sine inteles ca sprijinind acest sector se pot obtine economii insemnate la bugetul de sanatate.
- Clarificari privind normele metodologice
- Masuri fiscale mai prietenoase, scutiri de contributii sociale, similar cu tichetele de masa (sau chiar scutire de impozitare-16%, asa cum se se practica in trecut cu tichetele
- Alternativ, crearea unui "fond social" cu regim fiscal preferential (precum in Polonia) in cadrul fiecarei companii (pentru un numar minim de angajati, ca procent din cifra de afaceri) pentru cheltuieli in folosul angajatilor,


Cursuri oferite gratuite de stat pentru promovare si marketing

Simona-Iosefina Buta, una dintre cofondatoarele Bucharest Design Center (BDC), organizatie care promoveaza designerii romani de produs, afirma ca unul dintre primele lucruri pe care trebuie sa le faca Florin Jianu este sa adopte o legi a IMM-urilor care sa reglementeze clar masurile de sustinere a activitatii acestora pentru ca acestea sa nu se mai inchida la nici un an de la lansare.

De asemenea, ea mai sustine impozitarea graduala a IMM-urilor nou-infiintate si simplificarea procedurilor de absorbtie a fondurilor europene si a transparentizarea accesarii fondurilor puse la dispozitie prin diverse granturi de stat

Pe de alta parte, legat de industria de industria de design, cofondatoarea BDC afirma ca seful IMM-urilor ar putea oferi scheme de sprijin pentru finantarea productiei locale, a designului romanesc si a industriilor creative romanesti.

“Lipsesc productia serializata precum si pozitionarea industriilor creative ca sectoare aducatoare de beneficii economice si de imagine tarii . Ar trebui sa existe programe de pregatire a antreprenorilor in domeniul tehnicilor de promovare si marketing al businessului. Majoritatea antreprenorilor din industriile creative nu dispun de cunostinte de business modern si nici scoala romaneasca nu ii sprijina in acest sens. Un program de cursuri oferite gratuite de stat ar putea sa sustina dezvoltarea acestor start-up-uri pe termen lung”, mai spune Buta.


Incurajarea afacerilor online si finantari mai mari pentru tinerii sub 35 de ani

1. "Ar trebui sa simplifice procesul de investitie din partea statului si sa creasca suma maxima de investitie de la 10.000 euro la 50.000 euro in programul pentru antreprenorii pana in 35 de ani", a declarat Ioan Iustin Vadana este cofondator al Regiconia.com, Regiconia.com, un site prin care producatorii mici si mijlocii se pot promova la nivel international.

2. Descentralizarea procesului de investitii in departamente regionale care sa analizezela nivel regional natura si scopul investitiei intr-o anumita firma. Procesul de aplicare sa fie mai mult indreptat pentru a cunoaste natura afacerii si nu doar de natura birocratica. Aplicatiile sa fie analizate individual si nu in functie de anumite criterii generale.

In aceasta privinta s-ar putea infiinta la nivel de judete sau chiar la nivel de regiuni fundatii care se sa ocupe de administrarea investitiilor. Un astfel de exemplu este Seed Capital Fribourg.

Companiile care primesc finantare sa fie afisate online si sa se justifice motivul pentru care s-a investit in acea companie.

3. Programul de investitii sa acopere si domeniul de afaceri online. in acest moment nu se tine cont ca in Romania una din cele mai importante resurse este dezvoltarea de software de orice natura. Antreprenorii din acest domeniu sunt practic neglijati si isi inchiriaza serviciile companiilor internationale care platesc foarte bine in urma profitului obtinut din acest colaborari.

4. Incurajarea companiilor (prin investitii, conferintze, consultanta, rapoarte nationale in care sa se analizeze procesul de internationalizare al antreprenorilor romani, etc) sa realizeze produse de calitate si sa le internationalizeze.

5. Incurajarea infiintarii de spatii de lucru colaborative in toata tara (in toate judetele mari, pe langa universitati de afaceri, camere de comert). Un exemplu ar fi Bucharest Hub care sa fie partial subventionate din fonduri nationale pentru a se incuraja realizarea de retele intre antreprenori.


Sa existe educatie antreprenoriala in scoli

"Ar fi important sa existe in scoli ideea de educatie antreprenoriala si sa reusim sa fim cat mai multi antreprenori de succes, sa aratam ca se poate si un antreprenoriat curat si facut doar cu negotul si speculatiile imobiliare. De asemenea, mi-ar placea sa mai schimbam atitudinea romanilor catre antreprenoriat. Acum din pacate multi parinti le zic copiilor, ca pot reusi in antreprenoriat doar daca-s baietii lui tata, sau ca antreprenoriatul insemana afaceri murdare. Deci eu la atitudine as lucra si apoi cu bancile care poate ar putea relaxa un pic politica de acordare de credite", a afirmat Raluca Milin Ciusca, fondatoarea Sensio, o companie de mobilier pentru hoteluri, restaurante si cafenele.

Sursa foto: Contul de Facebook al Ralucai Milin Ciusca


Scutirea de impozit pentru o anumita perioada

"Un sprijin important, la inceput de drum, pentru orice antreprenor care si-a asumat riscul de a porni un business in Romania, ar fi scutirea de impozit pentru o anumita perioada. Apoi, alte doua masuri care ar sustine un start-up ar fi creditarea cu dobanda scazuta si garantii rezonabile", afirma Radu Vatcu, fondatorul agentiei de turism de aventura Extreme Travel, o companie cu afaceri de un milion de euro anul trecut.




Citeste si