26 Februarie 2010

Top 10 promisiuni de la Elena Udrea: Cum le comenteaza specialistii



Ministrul Elena Udrea a iesit in media, cel putin la nivel declarativ, cu foarte multe initiative pentru dezvoltarea turismului autohton. Wall-Street va prezinta 10 dintre proiectele mai noi sau mai vechi ale ministrului, comentate de manageri si specialisti implicati in industrie.

Transformarea Bucurestiului intr-o statiune balneara

Elena Udrea, pe atunci ministru al Turismului, isi propunea, la inceputul lui 2009, promovarea turismului balnear din Romania si sustinea ca Bucurestiul poate fi transformat intr-o destinatie de turism cu profil balnear.

"Bucurestiul sta pe un izvor de apa termala si fie se stie acest lucru si nu a fost valorificat, fie nu se stia pana acum", afirma ministrul Turismului.

Potrivit acesteia, Capitala sta pe un izvor de apa termala care se intinde pana la Snagov si Balotesti.

Comenteaza pentru Wall-Street Sorin Ionescu (foto), managing partner al companiei de consultanta Fivestar Hospitality:

"Cel mai devreme in 5 ani s-ar putea pune in practica o asemenea idee, care necesita timp pentru dezvoltarea infrastructurii, investitii si promovare.

In primul rand, exista o problema de imagine a Bucurestiului, care nu este asociat cu baile termale, asa cum este, de exemplu, Budapesta. Acolo inca din modul de promo

Domeniu schiabil de 70 mil. euro in Parang, cel mai mare din Europa de Sud-Est

In februarie 2009, Elena Udrea promitea ca in Parang, langa Petrosani, va fi construit, de la zero, cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est, proiect care va costa 68 de milioane de euro.

"Este un proiect aprobat in 2006 de catre guvern, dar apoi a fost uitat de la bugetare. Avem fondurile deja, pe langa sume de la bugetul de stat, avem si bani europeni, este vorba despre 68 de milioane de euro. Proiectul va fi viabil in circa patru ani. Va fi cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est, construit de la zero", afirma, la acea data, Elena Udrea.

Comentariul Corinei Martin (foto), presedintele ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism):

"Sunt foarte sceptica privitor la proiectele pentru turismul romanesc, care nu a fost si nu este o prioritate pentru autoritati.

Totusi, in cazul materializarii unei astfel de initiative, Ministerul Turismului trebuie sa se gandeasca in primul rand la infrastructura drumurilor din zona Parang.

O alta problema care se pune este lipsa capacitatilor de cazare din zona mai sus mentionata. Daca exista un proiect viabil, investitorii privati ar putea veni in conditiile in care li se vor acorda facilitati fiscale pentru a investi bani in acea zona. Fara cointeresarea segmentului privat in astfel de proiecte, ele nu sunt viabile."


Daramarea gardului din jurul Casei Poporului

Ministrul Turismului sustinea in luna iunie a anului trecut ca vrea sa darame gardul din jurul Casei Poporului, pentru a face zona mai prietenoasa.

“Cladirea respectiva trebuie exploatata ca obiectiv turistic. Ne aflam in discutii cu presedintele Camerei Deputatilor pentru a transforma zona din jurul Casei Poporului intr-una mult mai prietenoasa pentru turisti prin daramarea zidului", spunea Udrea.

Ea adaugat ca Palatul Parlamentului reprezinta un punct de atractie important pentru turistii straini, iar gardul masiv nu are niciun rost, in conditiile in care cladiri importante din alte state, precum Germania, nu sunt protejate in acest fel.

“Exista un segment de turisti straini care vin in Romania pentru legenda lui Dracula si pentru Ceausescu, iar ei trebuie incurajati sa vina in continuare", mai mentiona Udrea.

Comenteaza, pentru Wall-Street, Cristian Gavrilescu, arhitect Geometrik Design:

"In primul rand, initiativa nu apartine unui politician, ci catorva organisme de arhitectura care s-au manifestat de-a lungul vremii, culminand cu Proiectul TUB, ce propune conectarea orasului Bucuresti dupa un traseu urban si formarea de “Camere Urbane” cu destinatii si calitati individuale, traseu in care Casa Poporului joaca un rol bine definit.

Ar fi frumos sa existe sprijin politic in acest sens, salvarea orasului Bucuresti s-ar face fara multa cheltuiala si relativ repede, insa cu implicatii majore din punct de vedere calitativ si al interesului turistic.

Imaginea Casei Poporului este perceputa negativ si prin existenta gardului imprejmuitor care o izoleaza artificial de oras, printre multe alte defecte. Noi ar trebui sa estompam aspectul nenatural si rigid al unei cladiri care s-a cladit prin demolarea uneia din cele mai frumoase zone ale orasului, cladire care, acum, fie ca vrem sau ca nu, a devenit un simbol si parte integranta din oras, simbol al unei istorii nefaste.

Ar fi frumos si inteligent sa o integram si sa o deschidem prin ce facem in jurul ei, prin felul cum o readucem in oras si o imbracam intr-o hainuta noua, democratica, un prim pas fiind exact demolarea inutilului gard.

In acest context, demolarea gardului ce imprejmuieste Casa Poporului ar fi foarte benefica prin disparitia acestei nefericite bariere fizice. Astfel, Parcul Izvor ar expanda si ar impinge exploratorii Centrului Istoric pana in inima Cartierului Uranus.

Ne-am putea bucura de o zona verde extinsa chiar in mijlocul Capitalei, iar prin impadurire masiva, efectul vizual distonant al imensului edificiu s-ar estompa intr-o masa prietenoasa de plante si alei. Ar putea deveni unul din cele mai frumoase legaturi pietonale din Europa intr-o metamorfoza din cel mai oribil centru, asa cum este in prezent. Locuitorii Bucurestiului s-ar putea plimba pe jos din 13 Septembrie pana in Cismigiu sau pana in Centrul Istoric sau in zona teatrelor.

Ar putea exista piste de biciclete si, din loc in loc, puncte de interes peisagistic care sa-ti indrepte ochii catre diverse capete de perspective interesante, putine cate au mai ramas in Bucuresti.

Singurul rost al acestui gard, ca al oricarui gard de pe la noi – caci suntem o societate tare “ingradita” - este de a delimita clar proprietatea si a nu permite accesul necontrolat in jurul Casei Poporului. Gardul subliniaza raportarea neprietenoasa la oras si arata clar cine este stapanul."


Sezon estival de 8 luni

In 2009, Elena Udrea a propus ca deschiderea sezonului estival sa se faca odata cu Sarbatorile Pascale si sa se inchida cel mai tarziu in luna noiembrie, pentru prelungirea perioadei in care turistii vor putea merge pe litoral.

Ea a mai spus ca hotelierii de pe litoral au pierdut teren in incercarea de a se baza doar pe turistii straini, in conditiile in care acestia vin in Romania doar in perioada de varf a sezonului estival, in rest mare parte dintre hoteluri inregistrand un grad de ocupare mai scazut.

Comenteaza Simona Veteleanu (foto), proprietar al agentiei de turism TravelBiz

"Cu siguranta, aceasta este o initiativa indrazneata si in acelasi timp binevenita pentru noi. Este totusi dificil de pus in practica, mai ales ca trebuie convinsi mai intai hotelierii ca este bine sa tina deschise hotelurile 8 luni pe an. Poate ar fi si o solutie pentru cresterea calitatii serviciilor furnizate pe litoral. In prezent, cand sezonul este foarte scurt, ne confruntam cu o mare mobilitate a personalului din hoteluri si restaurante si din acest motiv si calitatea serviciilor nu este cea dorita.

In plus, pentru a fi un proiect viabil, trebuie sa le oferim turistilor preturi atractive si solutii pentru petrecerea timpului liber, mai ales in perioadele de extrasezon.

Cu siguranta nu este imposibil, dar este greu de realizat. Asta ar insemna ca toate partile implicate in furnizarea si vanzarea serviciilor de pe litoral sa isi uneasca fortele si sa depuna tot efortul in acest sens.

Din punctul meu de vedere, realizarea acestui proiect si cresterea numarului de turisti se poate face prin cresterea calitatii serviciilor oferite, preturi atractive si posibilitatea petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut si variat."


Croaziera intre Constanta si insulele grecesti

In iunie 2009, Udrea venea cu ideea realizarii unei linii de croaziera care sa lege Constanta de insulele grecesti.

Elena Udrea afirma, cu aceasta ocazie, ca Romania si Grecia au un produs turistic asemanator, dar a subliniat diferentele dintre cele doua tari.

Ministrul Turismului mai spunea ca aceste initiative se pot concretiza pana la sfarsitul verii, (n.red vara din 2009) pentru ca “lucrurile se misca repede in turism si Romania nu mai are timp de pierdut”.

Comentariul Corinei Martin, presedintele ANAT:

"Numai dansa stie la ce s-a gandit cand a venit cu o asemenea idee. Cred ca mult mai fezabil ar fi realizarea unei croaziere Constanta - Istanbul pentru ca ar acoperi atat interesele de business (multi oameni de afaceri turci au business-uri in Romania), cat si segmentul de leisure (romanii care isi petrec vacantele in Turcia).

Din pacate, cred ca piata din Romania nu este pregatita pentru o linie de croaziera de orice fel, iar autoritatile nu se implica decat la nivel declarativ, lasandu-se totul in seama privatilor.

S-ar putea, ca in 2010, sa se intampla totusi ceva pe acest segment: introducerea unor vaporase de croaziera de jumatate de zi pe Marea Neagra."


Teren de golf la Snagov

La inceputul lui 2010 Udrea venea cu ideea construirii unui teren de golf la Sangov. Aceasta estima o investitie de cateva milioane de euro pentru acest proiect. “Nu au fost inca identificate sursele de finantare, dar avem in vedere implementarea unui parteneriat public-privat , intre autoritatea publica locala si un dezvoltator”, a mai explicat Ministrul Turismului.

Comenteaza Daniela Asanache (foto), presedinte al Federatiei Romane de Golf (FRG):

"Nu am fost consultati, proiectul enuntat de doamna ministru fiind mai mult o idee prezentata intr-un cadru semioficial. Cu toate acestea, FRG a trimis o scrisoare deschisa de sustinere, in care ne-am aratat interesul de a contribui cu expertiza noastra in orice proiect care ar putea contribui la dezvoltarea golfului in tara noastra.

Daca ni se vor solicita, avem destul de multe sfaturi, pe care le-am putea oferi, atat oficialitatilor, cat si particularilor care ar dori sa realizeze un teren de golf.

Oriunde in lume un teren de golf creeaza sau ridica interesul turistic al unei zone. Aceeasi reteta se respecta si in Romania. Iar problema trebuie privita astfel: la nivel mondial exista jucatori profesionisti care practica golful pentru performanta, dar si jucatori amatori (in general oameni de afaceri) care joaca golf din placere. Indiferent de situatie insa, jucatorii sunt interesati sa participe la competitii chiar daca acestea se desfasoara in diferite colturi ale lumii. Astfel, golful contribuie semnificativ la cresterea turismul din anumite zone.

Tinand cont si de faptul ca localitatea Snagov a devenit si un satelit elitist al Capitalei, in special dupa 1990, cand multe personalitati s-au stabilit acolo, apreciem locatia ca fiind excelenta pentru realizarea unui teren de golf.

Fara a pune la socoteala costul efectiv al terenului, a carui suprafata ar trebui sa includa si facilitatile auxiliare, constructia unui teren championship costa intre 2 si 5 milioane dolari. In plus, pentru a fi atractiv, proiectarea ar trebui realizata de un nume mare (Garry Player, Greg Norrman, Ian Woodsman), ceea ce mai adauga 1-2 milioane de dolari.

Facilitatile sunt realizabile la aceleasi preturi ca si in SUA.

In prezent, in Romania sunt circa 400 de jucatori legitimati, plus inca atatia incepatori juniori si expati."


Centre balneare in Harghita si Covasna

Elena Udrea anunta la inceputul anului trecut ca Ministerul va finanta cu 20 milioane de euro construirea a doua centre balneare si turistice in Covasna si Harghita.

Comentariul lui Sorin Ionescu, managing partner al companiei de consultanta Fivestar Hospitality

"Daca este sa vorbim de statiuni balneare, atunci Baile Herculane ar putea deveni o perla a Europei comparabila cu vestita Karlovy Vary din Cehia, insa pentru a face acest lucru, nivelul de investitii depaseste nivelul imaginatiei.

Transformarea bailor Herculane ar costa sute de milioane de euro, poate chiar miliarde.

Doar investitori din Rusia (asa cum este la Karlovy Vary) sau din Arabia ar fi interesati de asa ceva, insa totul depinde de strategia de atragere a investitorilor pe care o va avea Romania."


Dezvoltarea zonei de sud a litoralului

Unul dintre proiectele intiate in 2009 si reluate anul acesta este dezvoltarea zonei sudice a litoralului. Astfel, Udrea vrea ca, incepand din acest an, aceasta zona sa beneficeze de aqua-parcuri, mai multe centre sportive de petrecere a timpului liber, dar si mai multe parcuri si spatii verzi.

Printre proiecte se numara reabilitarea si modernizarea zonei Port Turistic Mangalia, constructia unui parc de agrement in apropierea plajei si amenajarea, si o mai buna organizare a Festivalului Callatis.

Comentariul Corinei Martin, presedintele ANAT:

"Este o initiativa buna avand in vedere ca cea mai mare capacitate de cazare de pe litoaral se afla in sud. Din pacate, autoritatile locale din sudul litoralului nu au stiut cum sa isi foloseasca fondurile pentru dezvoltarea acestei zone si astfel nordul este mult mai cautat.

Odata ce vor fi facute investitii in infrastructura si hotelierii vor fi motivati sa investeasca. Niste proiecte fezabile in sud ar putea fi parcurile tematice, dar si exploatarea la maximum a vilelor detinute acolo de Ceausescu.

O alta idee mai veche era oraganizarea unui circuit de Formula 1 in sud, care, de asemenea, ar atrage turisti. Totul depinde de eforturile facute de autoritati pentru ca investitori privati se gasesc."


Statul sa reintre in posesia hotelurilor neglijate

Cu cateva luni in urma (octombrie 2009), Elena Udrea a declarat ca vrea sa initieze o lege prin care statul sa poata lua inapoi infrastructura balneara de la cei care nu au investit in aceasta.

Udrea sustinea ca, daca statul ar putea reintra in posesia hotelurilor balneare, in care nu s-a investit nimic, ar putea fi revandute celor care vor sa bage bani in ele.

Comentariul lui Sorin Ionescu, managing partner al companiei de consultanta Fivestar Hospitality

"Este vorba despre proprietati private asa ca un astfel de lucru se poate face doar cu conditia sa nu se incalce legea proprietatii.

Ce se poate face insa, este o legislatie fiscala care sa aiba valente de coercitie fiscala facandu-i pe proprietari sa renunte prin vanzare la unele active in care nu au de gand sa investeasca.

Dar, pentru a realiza un astfel de proiect trebuie sa existe un plan viabil de dezvoltare regionala care in prezent lipseste cu desavarsire."


Readucerea TUI in Romania

In martie 2009, Ministrul Turismului isi propunea sa reia colaborarea cu TUI, cel mai mare tour-operator din lume, la trei ani dupa ce s-a retras din Romania. La jumatate de an dupa aceasta initiativa, in noiembrie 2009, TUI si-a anuntat reintoarcerea pe piata locala incepand din 2010.

Comentariul lui Antonio Nitu (foto), director general Aerotravel Lufthansa City Center:

"Reintoarcerea TUI in Romania nu este in niciun caz o realizare in sine, ci o sansa in plus oferita turismului romanesc. Astfel, odata cu revenirea TUI, piata din Romania se poate schimba in sens pozitiv, insa aceasta oportunitate trebuie si exploatata strategic.

Revenirea TUI nu este sinomima cu o invazie a turistilor germani in Romania deoarece argumentele competitive ale litoralului sunt palide in comparatie cu celelalte tari europene care apar in cataloagele TUI.

Avantajele oferite de Ministerul Turismului, cum ar fi ca suporta costul brosurilor, aloca bani de promovare pentru pietele din vestul Europei si implicarea directa in negocierea zborurilor catre Constanta a operatorului aerian cu tarife scazute Air Berlin, cred ca au fost argumentele care i-au convins pe cei de la TUI sa revina."




Citeste si